123 de medicamente originale ar putea dispărea de pe piață începând cu 1 iulie 2016, ca urmare a măsurii de referențiere a prețului medicamentelor originale la prețul genericelor din actuala metodologie de calcul al prețului la medicamente. Dintre aceste medicamente, 55 au fie alternative generice limitate, fie nu au nicio alternativă disponibilă în piaţă (o treime din ele, n. red.), astfel încât peste 800.000 de pacienți cu boli cronice riscă să rămână fără tratament, avertizează reprezentanții Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Asociației Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR) şi reprezentanții Colegiului Farmaciştilor din România (CFR).
“Acest lucru se datorează noii metodologii de calcul al prețurilor la medicamente care este practic rodul gândirii cabinetului Bănicioiu. Ce stipulează acest ordin de ministru? Că medicamentele care au ieșit de sub patent ar trebui să scadă prețul cu 35%, urmând să atingă nivelul prețului primului generic. Din păcate pentru noi, de la 1 iulie 2015, toate medicamentele din România se află la prețul cel mai mic din Europa. Dacă ar urma să scădem cu încă 35% ar însemna că setăm un nou minim european, care ar influența major toate piețele farmaceutice din Europa care au România ca țară de referință pentru stabilirea prețului. Astfel, companiile producătoare vor decide ca medicamentele respective să fie scoase de pe piață, conform legii din România”, a declarat dr. Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM.
Până la 1 martie, companiile producătoare trebuie să depună documentația necesară pentru recalcularea prețului la medicamente. “Practic, în mai puțin de două săptămâni companiile trebuie să-și aprobe intern prețurile. În condițiile enunțate anterior, acest lucru este foarte puțin probabil”, a mai adăugat dr. Călin Gălășeanu.
Reprezentanții ARPIM susțin că articolul 81 din noua metodologie de calcul al prețurilor la medicamente este o nouă măsură pe care autoritățile o impun industriei farmaceutice, fără a realiza în prealabil un studiu de impact care să estimeze consecințele majore care vor fi resimțite de pacienții români după implementarea sa. Iar cei mai afectați vor fi pacienții care suferă de boli cardiovasculare, întrucât 28 dintre medicamentele la risc sunt destinate acestor afecțiuni. De asemenea, pacienții cu afecțiuni neurologice pot rămâne fără 19 medicamente, iar cei cu afecțiuni oncologice nu vor mai avea acces la 6 dintre medicamentele utilizate până în prezent. Totodată, cu foarte puține alternative terapeutice generice sunt și pacienții cu afecțiuni imunologice, pacienții care au suferit un transplant sau cei cu afecțiuni hematologice.
Consecințele implementării articolului 81 se vor resimți puternic şi la nivelul mediului de afaceri românesc, deja lipsit de transparență şi predictibilitate. Companiile farmaceutice se vor vedea obligate nu doar să-şi restrângă portofoliul de produse, dar și să elimine România de pe lista potențialelor noi investiții. De asemenea, impactul negativ se va resimți și asupra politicilor comerciale ale producătorilor în relația cu distribuitorii şi farmaciile, cu consecințe directe asupra accesului facil al pacienților la medicația necesară.
„Pacienții și acum au probleme cu unele medicamente. În momentul în care această măsură va intra în vigoare și producătorii vor lua pe bună dreptate decizia de a nu mai lista în România o parte dintre aceste medicamente, pacienții vor suferi direct o nouă limitare a accesului la tratament. Din perspectiva farmaciilor acest lucru le pune în situația de a nu-și mai respecta obligația de serviciu public și anume aceea de a oferi pacienților tratamentul necesar. Din punct de vedere al business-ului, vă pot spune că cel puțin 25% din farmaciile existente pe piață sunt în stare de faliment declarat sau nedeclarat”, a declarat Cristina Munteanu, director executiv ADRFR.
ARPIM, ADRFR şi CFR subliniază necesitatea modificării metodologiei de calcul al prețului la medicamente pe baza rezultatelor consultării tuturor părților implicate: farmaciști, distribuitori farmaceutici și companii producătoare de medicamente. Aceste modificări ar trebui să permită ca prețurile medicamentelor din România să fie egale cu prețurile din alte state membre UE, nu cu 35% sub nivelul minim al acestora.
Mirabela Viașu
