În ultimii trei-patru ani au dispărut din România aproximativ 2.000 de medicamente, din care 700 au ieșit de pe piață numai anul trecut. Majoritatea acestor produse sunt medicamente ieftine, accesibile ca preț pacienților. Cauzele sunt taxa de claw-back și măsura de recalculare a prețurilor la medicamente adoptată în iulie 2015. Cum pacienții nu mai găsesc în farmacii medicamentele ieftine, sunt nevoiți să primească produse ceva mai scumpe. Prin urmare, sistemul de sănătate va costa mai mult, avertizează reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
“Continuă procesul de distrugere a industriei farmaceutice din cauza iresponsabilității parlamentarilor. Cerem încă o dată, după trei ani de cereri, Parlamentului României să treacă proiectul de lege cu privire la calcularea diferențiată a taxei claw-back. Această taxă a ajuns la un nivel inacceptabil și este calculată la fel atât pentru medicamentele scumpe care costă mii de euro, cât și pentru medicamentele ieftine de 5, 10, 20 sau 50 de lei”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă Dragoș Damian, președintele APMGR.
Reprezentanții companiilor de medicamente generice au oferit și exemple clare de medicamente pentru care numărul producătorilor s-a redus considerabil în ultimii ani. Este cazul următoarelor produse:
- Ceftriaxonum, pentru infecțiile severe din spital – din 6 producători cât erau în 2014 a rămas un singur producător în 2015;
- Docetaxelum, pentru tratamentul cancerului – din 7 producători în 2014 au rămas 3 producători în 2015;
- Oxaliplatinum, pentru tratamentul cancerului – din 7 producători în 2014 au rămas 2 producători în 2015;
- Gemcitabinum, pentru tratamentul cancerului – din 6 producători în 2014 au rămas 2-3 producători în 2015;
- Levodopum+ benserazidum, pentru sistemul nervos central – din 3 producători în 2014 nu mai este niciunul;
- Valsartanum, pentru tratamentul bolilor cardiovasculare – din 9 producători în 2014 au rămas 2 producători în 2015;
- Midazolam, medicament esențial în ATI – niciun producător.
Reprezentanții APMGR au precizat că din cauza contextului actual, aproximativ 500 de salariați din cadrul companiilor farmaceutice au fost disponibilizați, iar această tendință va continua dacă autoritățile mențin același cadru de reglementare. „Producătorii locali vor fi forțați să își închidă facilitățile de producție din România, să își reducă drastic portofoliul de produse, să facă disponibilizări și să amâne investiții în site-urile de producție locale. Toată industria producătoare de medicamente generice trece, de peste patru ani, printr-un proces periculos de decapitalizare și decompetitivizare în condițiile în care companiile membre APMGR au plătit pentru taxa claw-back peste un miliard de lei în perioada 2012 — 2015”, a explicat Dragoș Damian.
Printre soluțiile propuse de reprezentanții companiilor de medicamente generice, pe lângă adoptarea de urgență a proiectului de introducere a calculului diferențiat al taxei claw-back, se numără și creșterea bugetului pentru medicamente cu cel puțin 10%.
“Acest buget este de 6 miliarde de lei încă din 2011, iar nevoile reale ale populației sunt undeva la 7,8 miliarde de lei pe an. Credem că o creștere a bugetului pentru medicamente cu cel puțin 10% este absolute normal în condițiile în care au trecut patru ani de când suntem pe același buget”, a adăugat Dragoș Damian.
Propunerea de claw-back diferențiat nu aduce niciun fel de deficit bugetar în colectarea taxei claw-back, iar acest lucru s-a înțeles atât la nivelul Ministerul Sănătății, cât și al Ministerului de Finanțe, au mai precizat reprezentanții APMGR: „În acest moment, depinde doar de parlamentari și de oamenii politici să oprească declinul industriei farmaceutice locale și să se asigure că pacienții își găsesc medicamentele de zi cu zi în farmacii”.
Totodată, reprezentanții APMGR au punctat faptul că în Bulgaria, companiile de medicamente generice sunt scutite de la plata taxei claw-back.
Reamintim că și reprezentanții Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) au anunțat recent că 123 de medicamente originale riscă să dispară de piața din România, fapt care va afecta aproximativ 800.000 de pacienți cu boli cronice.
Mirabela Viașu
