O treime din populația cu vârsta de peste 15 ani și 25% din populația de vârstă activă din Europa se confruntă cu boli cronice, iar acest număr este în creștere din cauza îmbătrânirii. Pentru bolile cardio-vasculare, cancer și diabet, rata de ocupare a forței de muncă este mai mică de 30% și, având în vedere cum cresc comorbiditățile, șansele de a exista pe piața muncii scad și mai mult.
Pe 27 noiembrie a fost lansată, la Comisia Europeană, Declarația Comună a UE privind angajarea persoanelor cu boli cronice. ”Documentul este un apel la acțiune, care acoperă, de fapt, impactul bolilor cronice asupra pieței muncii și asupra societății, deci are o perspectivă largă și sistemică. Recomandările se concentrează pe patru piloni. Primul este prevenirea bolilor, iar aici mesajul ar fi să se investească în prevenirea și detectarea timpurie a bolilor cronice, având în vedere că numai 3% din bugetele pe sănătate din Europa sunt cheltuite pe prevenție. Al doilea pilon este îngrijirea integrată pentru reabilitare, cu scopul de a consolida recuperarea și reabilitarea persoanelor cu boli cronice, care pot fi, astfel, sprijinite în ocuparea forței de muncă. Un al treilea pilon se referă la educația și politica socială, adică introducerea unor politici adecvate care să ofere un cadru de stimulare pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în cazul persoanelor afectate de boli cronice, inclusiv procesul de reîntoarcere la locul de muncă sau reținerea la locul de muncă a persoanelor afectate de boli. Un aspect foarte important este acela al educației, al formării angajatorilor pe problematica bolilor cronice și a condițiilor de muncă, dar și promovarea și conștientizarea acestor teme la locul de muncă”, a explicat conf. univ. dr. Dégi László Csaba, director Societatea Internațională de Psiho-Oncologie (IPOS), pentru revista Politici de Sănătate.
Aspecte psiho-sociale
Cea de-a doua parte a acestui document include elemente foarte importante legate de aspectele psiho-sociale ale muncii în cazul persoanelor afectate de boli cronice. Este foarte clar subliniat faptul că pe lângă medicul generalist, medicul de familie și pe lângă asistența medicală primară, echipa de îngrijire primară ar trebui să includă profesioniști psiho-sociali adică psihologi, asistenți sociali, consilieri, farmaciști, fizioterapeuți, specialiști din diverse profesii. Potrivit documentului, o astfel de echipă ar putea contribui la obținerea unor rezultate optime și ar încuraja reintegrarea pe piața muncii a persoanelor afectate de boli cronice. La îngrijirea medicală primară se recomandă ca, în cazul pacienților cu boli cronice, pe lângă administrarea tratamentului și managementul reacțiilor adverse, să existe o gestionare a efectelor psiho- sociale pe care le experimentează aceștia.
”Programele de reabilitare, inclusiv terapiile medicale și sprijinul social, sunt esențiale pentru ajutorarea pacienților în gestionarea condițiilor lor de viață, inclusiv a vieții profesionale. Punerea în aplicare a acestor recomandări va avea o contribuție semnificativă la realizarea componentei de loc de muncă durabil, stabil, care apare în Strategia Europeană 2020. Aici vorbim de un obiectiv specific- de a atinge o rată de ocupare a forței de muncă de 75% la grupa de vârstă 20-60 de ani în întreaga Uniune Europeană”, a mai spus dr. Degi Csaba.
Prezentarea documentului a fost făcută de către prof. Rei Fan Holder- Alianța Europeană a Bolilor Cronice (European Chronic Diseases Alliance-ECDA). Pe lista organizațiilor care au contribuit la realizarea acestui document și îl sprijină în continuare se află 24 de entități, printre care: Organizația Europeană a Cancerului (European Cancer Organization – ECO), Societatea Europeană de Cardiologie și de Hipertensiune, Societatea Europeană pentru Oncologie Medicală (ESMO), Asociația Medicală Britanică, Asociația Legilor Europene împotriva Cancerului, Organizația Europeană pentru Cercetarea și Tratamenul Cancerului, Asociația Europeană de Psihiatrie, IPOS etc.
Valentina Grigore
