10 centre noi pentru tratament endovascular al accidentului vascular cerebral (trombectomie mecanică), 25 de noi experți în radiologie intervențională, registre AVC acut sunt doar câteva dintre prevederile Strategiei naționale pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare (SNBCC) ce va fi aprobată și implementată până la jumătatea acestui an.

Participanții la cea de-a doua ediție a Forumului Național de Neurologie au atras atenția că, potrivit unui studiu publicat în Lancet Neurology în 2024, patologiile neurologice (precum demenţa de tip Alzheimer, migrenele sau consecinţele unui accident vascular cerebral) au luat locul patologiilor cardiovasculare în clasamentul cauzelor problemelor de sănătate la nivel mondial. Acest grup de boli a afectat 43% din populația lumii - 3,4 miliarde persoane) în 2021. Afecțiunile neurologice au fost responsabile pentru 443 milioane de ani de viață sănătoasă pierduți din cauza bolii, dizabilității și a morții premature în 2021.

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare

Forumul Național de Neurologie (FNN) a oferit o platformă multidisciplinară pentru a discuta în premieră programele, măsurile și planul de implementare a componentei neurologice din Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC), lansată până acum în consultare publică de Ministerul Sănătății la nivelul obiectivelor generale.

”Patologia cerebrovasculară, împreună cu cea cardiovasculară, reprezintă cea mai mare povară pentru ființa umană, conform studiilor actuale. Astăzi știm că patologia cerebro-vasculară este cel puțin la fel de importantă, dacă nu mai grea, decât cea cardiovasculară. Vom lucra pentru dezvoltarea următoarelor 10 centre de trombectomie în România, împreună cu colegii cardiologi, neurochirurgi, colegii din chirurgia vasculară și cardiovasculară, astfel încât puterea noastră să crească și să avem mai multe șanse de a acoperi un teritoriu mare precum cel al României și să ajungem la un procent de acoperire așa cum îl definește Federația Mondială de Boli Cardio și Cerebrovasculare. Sperăm ca, în curând, să avem 25 de noi specialiști care vor putea coordona aceste centre de trombectomie”, a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabilitării (SSNN).

Strategia preconizează următoarele rezultate:

• 10 centre noi pentru tratament endovascular al accidentului vascular cerebral (trombectomie mecanică)
• 25 de noi experți în radiologie intervențională
• Dotarea centrelor județene de reabilitare
• Dotarea secțiilor de neurologie pentru monitorizarea pacienților critici în primele 72 de ore post AVC
• Program de atestare studii complementare în neuroreabilitare
• Protocoale clinice actualizate în linie cu noile dovezi la nivel internațional
• Registre AVC acut PLUS monitorizare risc vascular
• Finanțarea adecvată la nivelul Acțiunilor Prioritare (acut și reabilitare) și Contractul Cadru
• Model integrat de management al cazurilor cardio- cerebrovasculare (prevenție secundară)

Buget pentru Acțiunea Prioritară dedicată neuroreabilitării pacienților cu AVC

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a anunțat în cadrul evenimentului că a fost alocată finanțare pentru Acțiunea Prioritară (AP) dedicată neuroreabilitării timpurii a pacienților cu accidente vasculare cerebrale acute în secțiile de neurologie.

”Ministerul Sănătății a introdus în cadrul Acțiunilor Prioritare reabilitatrea precoce a pacienților cu accident vascular cerebral, tocmai pentru că aceste persoane, de multe ori, se reintegrează foarte greu social în muncă. Bugetul pentru recuperare reprezintă aproximativ 5% din totalul alocat acțiunilor prioritare (aproximativ 300 milioane lei la nivelul unui an), ceea ce înseamnă 15 milioane lei pentru primul an, dar dacă lucrurile merg bine, ne putem gândi să creștem finanțarea. Orice program de genul acesta se construiește pe măsură ce lumea se obișnuiește, se pregătește personal calificat, se organizează secțiile de neurologie în așa fel încât să poată oferi astfel de servicii”, a explicat ministrul.

Tipuri de acțiuni cuprinse în program sunt neuroreabilitarea timpurie a deficitelor motorii (membre, mers, echilibru, coordonare, evitarea căderilor), neuroreabilitarea cognitivă şi emoțională timpurie, neuroreabilitarea afaziei și a tulburărilor de comunicare, vedere, tratamentul simptomelor (dureri, subluxaţii, spasticitate, tulburări sfincteriene), prevenirea complicațiilor acute.

”În abordarea acestor afecțiuni nu este extrem de importantă doar intervenția în urgență, atunci când discutăm, spre exemplu, despre apariția unui accident vascular cerebral sau despre traumatismele cranio-cerebrale, ci, mai mult decât relevantă, rămâne abordarea terapeutică post – traumatică care necesită perioade lungi de timp și condiții optime de recuperare care să se realizeze, de asemenea, în echipe multidisciplinare. Și trebuie să recunoaștem că din această perspectivă, în cazul de față, a neurorecuperării pacienților noștri este imperios ca la nivel național să creștem cu celeritate numărul centrelor de specialitate , într-un context general actual când numărul afecțiunilor grave se află pe un trend ascendent alarmant. Cred că Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare va putea interveni cu succes și în această problematică, încă delicată, mai ales că în elaborarea și implementarea sa un rol activ și esențial îl au asociațiile de pacienți”, a declarat și prof. dr. Viorel Jinga, rector Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București.