Politici de Sanatate

Adevărata luptă se duce în comunitate

11 iulie
16:50 2020
Adevărata luptă  se duce în comunitate

Cu cei mai mulți vindecați de COVID-19 și cu zero cadre medicale infectate, spitalul din Timișoara reprezintă, fără discuție, un exemplu de bune practici în lupta cu bolile infecțioase. De la organizarea unității medicale, la updatarea protocoalelor de tratament și informarea populației, deoarece adevărata luptă se duce în comunitate – toate acestea au făcut din măsurile întreprinse de dr. Virgil Musta, recent numit în fruntea Comisiei de boli infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății, un caz de succes

 

Spitalul din Timișoara a fost fruntaș în lupta contra COVID-19. Care este rețeta succesului?

Existența unui plan de management al pandemiei încă dinainte ca aceasta să apară în România. În momentul în care am văzut problemele din China și numărul foarte mare de persoane infectate, ne-am imaginat că, foarte probabil, din cauza conectării, la ora actuală, a tuturor statelor, prin interese financiare, de business etc., epidemia va ajunge și în Europa. Iar în momentul când au apărut primele cazuri în Italia, noi am început să facem un plan de management, să fie foarte clar ce acțiuni trebuie întreprinse pentru a face față acestei pandemii. Am văzut, încă din primele zile, că Italia a avut probleme foarte mari în a ține sub control boala.

Primul lucru pe care l-am luat în considerare a fost să protejăm angajații spitalului, deoarece aceștia trebuie să lupte. Astfel, am reorganizat structural și funcțional spitalul, l-am împărțit în trei zone: risc mare de contaminare, risc mediu și risc mic. Din fericire, acest model a fost preluat de majoritatea spitalelor și așezămintelor medicale. Apoi, am reorganizat activitatea pe echipe/ture, având ca principiu ca, într-un anumit interval, să ne folosim de minimum de personal, astfel încât să nu riscăm contaminarea unui număr mare de persoane și ieșirea lor din câmpul muncii. Apoi, poate cel mai important, a fost să gândim care sunt echipamentele necesare pentru a ne proteja. Norocul nostru a fost că o colegă a participat, în octombrie-noiembrie 2019, la Institutul Matei Balș din București, la un curs de biosecuritate de nivel 4 pentru Ebola. S-a discutat acolo despre circuite, a văzut cum funcționează acel departament Ebola, și atunci am putut să ne organizăm, având acele principii foarte clare. Chiar dacă nivelul de biosecuritate era puțin mai mic, am considerat că este important să ne protejăm mai mult decât este necesar. Și am făcut bine, pentru că, ați văzut, din cauză că nu se cunoștea contagiozitatea bolii, s-au îmbolnăvit foarte mulți medici sau alte categorii de personal medical. Studiile arate că, la nivel global, 19% dintre persoanele cu COVID-19 sunt din rândul personalului medical. La noi nu a existat niciun caz de infecție, iar acest lucru a făcut să crească foarte mult încrederea personalului în măsurile luate.

Ați căutat și anunțat în permanență protocoale noi de tratament…

Acesta a fost un alt obiectiv: de a ne informa permanent asupra noutăților. Am participat la conferințe internaționale online și am implementat noutățile prin protocoale locale, care să nu contravină protocoalelor naționale. Pe baza investigațiilor biologice, am încadrat boala în mai multe forme clinice decât cele trei care erau, în mod normal, în Europa. Acestea ne-au permis să încadrăm mai exact pacientul, iar terapia să fie instituită în funcție de mecanismul patogenic implicat în boală. De aici și rezultatele bune.

Un alt element foarte important în rezultatele noastre: am considerat că adevărata luptă se duce în comunitate, nu la nivelul spitalului, pentru că resursele unității medicale sunt limitate. Dacă numărul de cazuri ar fi fost foarte mare, ne-am fi sufocat atât la nivelul secției de boli infecțioase și pneumoftiziologie, cât și la nivelul terapiei intensive. Am decis să este nevoie de o bună comunicare cu comunitatea.

Am comunicat foarte bine și cu presa, ori de câte ori am fost solicitat sau ori de câte ori am considerat că este nevoie, tocmai pentru ca lumea să aibă informații verificate, de la profesioniști.

Cum va schimba pandemia fața sănătății? La ce să ne așteptăm în perioada următoare?

Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, vom termina cu această pandemie, să sperăm cu cât mai puține pierderi. Lucrurile vor intra în normal, însă va fi o normalitate puțin altfel, cu care va trebui să ne reobișnuim. În situații în care se anunță epidemii, un număr mare de cazuri, nu numai de COVID-19, ci și de gripă, rujeolă etc., va trebui să luăm imediat măsurile cu care am fost obișnuiți în această pandemie: distanțare socială, izolare, purtarea măștilor, igiena foarte bună a tegumentelor, a mâinilor, să ne dezobișnuim să ducem tot timpul mâna la gură și la nas, să nu mâncăm fără să ne spălăm pe mâini. Aceste elemente reprezintă cheia sănătății noastre și cred că este esențial să realizăm cât de important este să ducem o viață mai sănătoasă, care să includă controale medicale anuale și ținerea sub control a riscurilor pe care le identificăm la fiecare, pe lângă măsurile generale de alimentație sănătoasă, mișcare, eliminarea stresului, igiena locuinței și a biroului în care lucrăm. Toate acestea ne permit să ne îmbunătățim starea de sănătate și să manageriem inclusiv formele severe de boală, atunci când ne confruntăm cu astfel de epidemii sau pandemii. S-a constatat că 97% dintre persoanele care au evoluat sever și au decedat aveau multiple comorbidități.

În acest context, nu ar fi nevoie de o campanie susținută de educație a populației?

Educație și profilaxie, da. Eu cred că este important să se facă programe eficiente în acest sens. Un rol important îl are societatea civilă, care poate să creeze programe eficiente, dar și Ministerul Sănătății, care să le finanțeze și să le susțină.

Activitatea Comisiei de boli infecțioase

La începutul lunii iunie, ați fost numit președinte al Comisiei de boli infecțioase din MS. Care ar fi principalele direcții de acțiune ale Comisiei?

Este o onoare și am acceptat această numire deoarece vreau să îmi pun la dispoziție competențele. Nu fac parte din niciun partid politic și nici nu vreau să fac politică în Sănătate. Încerc ca, prin această Comisie, să ne punem la dispoziție competența, atunci când ni se cere acest lucru. Sunt foarte multe solicitări legate de diferite aspecte în bolile infecțioase. La nivelul Comisiei, răspundem solicitărilor sau, dacă constatăm că trebuie reglementat vreun aspect în domeniul bolilor infecțioase, facem propuneri Ministerului Sănătății, care analizează și hotărăște.

Cum ar trebui îmbunătățit managementul pacientului cu HIV ?

Pentru pacienții cu HIV/SIDA există o rețea, o comisie aparte care s-a organizat foarte bine, astfel încât persoanele bolnave pot beneficia de terapie la nivelul standardelor oricărei țări din Europa. Mai mult, uneori avem pacienți români care veneau din alte țări, precum Germania, pentru a beneficia de tratament.

Dar în ceea ce privește hepatita C?

La hepatitele C și B, din păcate, în timpul pandemiei, întreaga activitate medicală a fost neglijată prin reorganizarea sistemului și printr-un răspuns nu foarte activ al celor care nu erau implicați în lupta contra COVID-19. Mare parte din pacienți nu a putut beneficia de servicii medicale. Noi, la spital, nu am întrerupt această activitate, care s-a desfășurat pe un program de spitalizare de zi. Este o organizare locală, există centrele care dispensarizează și instituie terapia pentru hepatitele B și C, prin programele naționale, la nivelul spitalelor care au secții de gastroenterologie sau specialitatea de boli infecțioase.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: