Progresul în atingerea acoperirii universale cu servicii de sănătate reprezintă un proces în continuă schimbare, ca răspuns la schimbările demografice, trendurile tehnologice și epidemiologice, dar și expectanțele populației. Despre realizările pentru asigurarea unui acces universal și durabil la îngrijiri de înaltă calitate, sporirea eficienței și a eficacității cheltuielilor cu sănătatea, pe fondul creșterii cererii, al resurselor limitate și al acțiunilor prioritare pentru viitor, a relatat Ion Dodon, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.
Din perspectiva poziţiei pe care o ocupaţi, de director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, care au fost până în prezent realizările Dumneavoastră?
Realizările obținute sunt rezultatul muncii în echipă. În funcția de director general al CNAM am fost numit la finele lunii noiembrie 2021, când era în plină desfășurare procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale și farmaceutice pentru anul curent. Astfel, au fost purtate negocieri intense pe marginea condiţiilor contractuale pentru a procura servicii medicale bazate pe necesităţile populaţiei și a oferi cetăţenilor accesibilitate, servicii echitabile şi de calitate. În procesul contractării, au fost efectuate modificări importante în mecanismul de plată către spitale prin sistemul de clasificare în grupe de diagnostic cu referire la tarife, valori relative. Acest fapt a permis ajustarea sumelor contractuale, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suportate de instituțiile contractate. Aș dori să subliniez aici că în premieră prestatorii au putut înainta pentru 2022 și o ofertă distinctă privind îngrijirile paliative, în conformitate cu modificările operate în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM). S-a muncit mult și în alte direcții, cum ar fi cea referitoare la definitivarea mecanismului de compensare din fondurile AOAM a dispozitivelor medicale. Astfel, din anul curent, persoanele care urmează tratament în condiţii de ambulatoriu vor putea beneficia de dispozitive medicale compensate după un mecanism similar celui de compensare a medicamentelor. Prin urmare, cetățenii vor avea un acces mai mare la dispozitive medicale, pe care le vor putea achiziționa direct din farmaciile contractate de CNAM. Ne bucurăm și de faptul că cetățenii beneficiază de mai multe medicamente compensate din fondurile AOAM, deoarece am reușit la începutul acestui an să completăm lista de medicamente compensate cu noi denumiri comune internaționale pentru diferite maladii. În același timp, cheltuielile suportate de pacienți la procurarea medicamentelor parțial compensate destinate tratamentului bolilor cronice au scăzut în jumătate, urmare a aplicării noii metodologii de calcul al sumelor fixe compensate din fondurile AOAM. Acestea sunt doar câteva din șirul acțiunilor realizate în ultimul timp, al căror impact trebuie să fie resimțit și de cetățeni.
Cum a asigurat CNAM servicii medicale de calitate, medicamente și dispozitive medicale, în ultimii doi ani, în contextul pandemiei COVID-19?
Într-adevăr, pandemia de COVID-19 a influențat inclusiv planurile și activitatea CNAM, însă în această perioadă au fost depuse eforturi continui pentru a proteja financiar persoanele asigurate și a facilita accesul la servicii medicale și farmaceutice. Drept urmare, plățile pentru serviciile medicale oferite de prestatorii contractați au fost transferate la timp, în mod ritmic, fiind acoperite în mare parte necesitățile instituțiilor medicale. Potrivit calculelor, surse substanțiale au fost direcționate pentru combaterea COVID-19. Este vorba despre aproximativ 1,7 miliarde de lei alocați anul trecut, dintre care cea mai mare parte – peste 1,2 miliarde – a fost orientată pentru tratamentul în spital al persoanelor cu noul coronavirus. Circa 63 de mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri în spital. De tratament contra COVID-19 au beneficiat gratuit și persoanele neasigurate, ceea ce a însemnat o povară suplimentară pentru fondurile AOAM. Pe lângă finanțarea cazurilor de COVID-19, CNAM a virat și plățile necesare acoperirii costurilor pentru medicamentele compensate, operațiile realizate în cadrul programelor speciale – intervenții minim-invazive pe cord, protezarea articulațiilor mari, operații de cataractă etc. Pentru asigurarea unei bune funcţionări a sistemului de sănătate, la începutul fiecărei luni, prestatorilor medicali le-au fost transferate în termen plăţile în avans, în mărime de 80 la sută din valoarea mijloacelor financiare planificate pentru luna respectivă, iar la finele fiecărei perioade de raportare – restul sumei stabilite, în limita prevederilor contractuale. În pofida dificultăților generate de pandemie, s-a reușit acoperirea financiară a necesităţilor sistemului medical.
Din păcate, în perioada pandemiei a scăzut profilaxia, focusul a fost pe COVID-19, iar accesul în spitale al pacienților cu boli cronice a scăzut, conform studiilor internaționale. Cum vedeți situația în RM?
Noul coronavirus a afectat populația de pe întregul glob. În mod evident, accesul limitat sau restricționat la sistemul de sănătate în perioada pandemiei și teama oamenilor de a nu contracta COVID-19 în instituțiile medicale au dus la evitarea sau chiar amânarea monitorizării stării de sănătate. Datele diferitor studii efectuate de organizațiile societății civile arată că pandemia a redus accesul la serviciile de sănătate pentru bolnavii cronici. Cel mai mult au avut de suferit persoanele cu dizabilităţi, cu diabet zaharat, HIV şi cei aflaţi în îngrijire paliativă. Pentru a minimaliza riscul de infectare cu COVID-19, pacienții cu boli cronice au primit prin telefon instruire de la medicul de familie despre cum să-și controleze tensiunea arterială și glicemia în condiții de domiciliu. Suplimentar, le-au fost prescrise medicamente compensate pentru perioada maximă, de trei luni. În ceea ce privește asistența medicală spitalicească, în 2020, numărul operațiilor planificate a fost în scădere, deoarece unele intervenții au fost amânate pentru a reduce riscul pacienților de a fi expuși la COVID-19 și a răspunde în mod corespunzător pandemiei prin transformarea sălilor de operație în unități de terapie intensivă. Însă, în 2021, instituțiile spitalicești și-au reluat programul obișnuit de intervenții chirurgicale și, respectiv, a sporit numărul operațiilor realizate în cadrul programelor speciale.
Este finanțarea în Sănătate o problemă în RM? Cum vedeți eficientizarea investițiilor și cheltuielilor din sănătate?
Sistemul de sănătate din Republica Moldova are nevoie de mai multe resurse pentru a asigura un acces mai mare oamenilor la asistență medicală și pentru a oferi o mai bună calitate a serviciilor, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației. Acest lucru poate fi asigurat prin: creșterea veniturilor publice pentru sănătate; raționalizarea și eficientizarea resurselor alocate sistemului de sănătate. Anume asigurarea obligatorie de asistenţă medicală are scopul de a spori stabilitatea financiară a sistemului de sănătate şi a garanta accesul la serviciile medicale, protecţia cetăţenilor de riscurile financiare în accesarea serviciilor medicale necesare. Deși cheltuielile publice pentru sănătate sunt în continuă creștere, totuşi, cota plăţilor de buzunar suportate de păturile sărace ale populației în cheltuielile totale în sănătate este una considerabilă. Pe parcursul mai multor ani, medicamentele folosite în condiții de ambulatoriu înregistrează cea mai mare cotă a plăţilor de buzunar în gospodăriile casnice (în medie 72% în anul 2016, OMS). Astfel, protecţia financiară rămâne una dintre cele mai mari provocări, deoarece Republica Moldova s-a angajat să elimine barierele financiare în accesarea serviciilor de sănătate şi să progreseze spre o acoperire universală cu servicii medicale în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. De asemenea, ținând cont de constrângerile legate de criza economică, îmbătrânirea populației, morbiditatea înregistrată în țară, este nevoie de reformarea și modernizarea sistemului de sănătate, concentrarea eforturilor în domeniul prevenirii bolilor și promovării sănătății. Totodată, investițiile în sănătatea populației contribuie la micșorarea costurilor suportate pentru tratamentul bolilor care pot fi prevenite prin metode cost-eficiente.
Instrumentul de finanţare poate favoriza dezvoltarea/implementarea tehnologiilor medicale avansate? Care este opinia Dvs. asupra rolului finanţării programelor speciale?
Pe an ce trece, în cadrul programelor speciale realizate de diferite instituții medicale din Republica Moldova, este aplicată o serie de noi tehnologii și dispozitive medicale. De exemplu, în 2021, din fondurile de asigurare medicală obligatorie au fost alocate în premieră mijloace financiare pentru operațiile de implant cohlear la adulți. Astfel, cinci persoane au beneficiat de astfel de intervenții, a căror valoare totală a constituit peste două milioane de lei. Alte 33 de persoane au avut parte anul trecut de intervenții chirurgicale în cazul accidentului vascular cerebral. Aceste operații sunt minim-invazive, realizate cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generație în cadrul programului special „Tratamentul intervențional în AVC ischemic acut”. Țin să menționez aici că banii pentru consumabilele costisitoare achitate suplimentar cazului tratat în spitale prin sistemul DRG s-au dublat în 2021 comparativ cu anul precedent și au depășit cifra de 44 de milioane de lei. Consumabilele costisitoare sunt în mare parte dispozitive medicale de ultimă generație utilizate în cadrul unor intervenții chirurgicale complexe pentru restabilirea funcțiilor diferitelor organe și membre: inimă, rinichi, ureche, ochi, umăr, coloană vertebrală, mână, picior etc. Încurajăm implementarea de noi tehnologii care permit obținerea unor beneficii reale pentru pacienți, performanțe evidente pentru sistemul de sănătate și sporirea eficienței în utilizarea banilor publici. Vorbim aici despre efectuarea intervențiilor cu o precizie mai mare, dureri minime, durata scurtă de spitalizare și recuperare, precum și despre cheltuieli raționale și eficiente din punct de vedere al costurilor. Pentru a asigura populația cu servicii medicale de calitate este nevoie de analiza și evaluarea continuă sub toate aspectele a noilor tehnologii medicale (medicamente, proceduri diagnostice şi terapeutice, consumabile etc.), pentru a stabili dacă sunt eficiente acestea şi dacă utilizarea lor este justificată. Un alt aspect ține de utilizarea eficientă a mijloacelor financiare disponibile în sistemul de sănătate pentru acoperirea necesităților populației în servicii medicale acordate în cadrul programelor speciale, care vor fi finanțate în continuare din fondurile AOAM.
Putem vorbi despre un acces echitabil la servicii medicale al pacienților din RM?
Accesul la servicii de sănătate este un drept fundamental al persoanei şi constituie o condiţie primordială pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei. În sistemul AOAM, asistența medicală urgentă prespitalicească și primară se acordă pentru toată populația, indiferent de statut: asigurat sau neasigurat. De asemenea, este oferit gratuit un spectru de medicamente pentru tratarea bolilor transmisibile și netransmisibile, precum și servicii spitalicești pentru persoanele cu boli transmisibile cu impact medico-social, probleme acute de sănătate mintală și adicție, cancer. Toate serviciile medicale prevăzute în Programul unic și acoperite din fondurile AOAM sunt disponibile doar pentru persoanele asigurate, care beneficiază de accesul liber la medicamente compensate, serviciile de tratament ambulatoriu și spitalicesc, servicii medicale de înaltă performanță, servicii paliative și îngrijiri medicale la domiciliu.
Care sunt principalele deficiențe ale sistemului de sănătate din RM (spitalizări neargumentate, deficiențe ale furnizării de medicamente sau consumabile, calitate scăzută a serviciilor medicale, aderența scăzută la terapii și tratamente a pacienților etc.)?
Sistemul de sănătate are ca scop principal promovarea, restabilirea și menținerea sănătății populației, bazându-se pe trei obiective fundamentale: prevenirea îmbolnăvirii populației (obiectivul primordial); răspunsul la așteptările și nevoile de sănătate ale populației; oferirea unei protecții financiare împotriva costurilor suportate în caz de îmbolnăvire. Însă resursele financiare limitate și provocările demografice pun în pericol sustenabilitatea sistemului de sănătate. Sectorul spitalicesc din RM consumă în mod constant peste 50% din fondul de bază al asigurării obligatorii de asistență medicală, destinat acordării de servicii medicale. Acest procent este cu mult peste media de 40% alocată pentru spitale în UE. De asemenea, circa 30% din totalul internărilor sunt afecţiuni care pot fi şi sunt tratate în alte ţări la nivelul asistenţei primare sau în ambulatoriu, fapt ce duce la utilizarea ineficientă a unor resurse şi aşa reduse. Unele spitale folosesc diverse mecanisme, precum creşterea numărului de internări, pentru a-şi mări veniturile şi a-şi putea acoperi costurile fixe. În același timp, acești pacienți ar putea fi trataţi în condiții de ambulatoriu, cu cheltuieli mici, beneficiind și de un spectru larg de medicamente compensate. În RM o problemă majoră este legată și de resursele umane ale sistemului de sănătate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Dezechilibrul numeric este reprezentat la nivel naţional de o subacoperire sau, în unele cazuri, chiar lipsă de personal. Totodată, există şi importante dezechilibre legate de concentrarea personalului medical în mediul urban în detrimentul celui rural. Astfel, sistemul nu poate răspunde în mod corespunzător la necesitățile populației de servicii de sănătate. Printre deficiențe e și absenţa unui sistem informațional integrat în domeniul de sănătate. În context, este necesară atât promovarea dosarului medical electronic al pacientului, fapt care ar elimina aspectele legate de fraudele în indicațiile de diagnostic, prescripţiile de medicamente, cât și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a prescrierii şi eliberării de medicamente (e-rețeta). Câştigarea încrederii populaţiei în sistemul de sănătate presupune garantarea calităţii serviciului medical oferit cetățenilor și îmbunătăţirea continuă a acestuia.
Care sunt acțiunile prioritare ale CNAM pentru 2022?
În 2022 ne propunem în primul rând să asigurăm sustenabilitatea financiară a fondurilor AOAM pentru a acoperi cheltuielile necesare acordării asistenței medicale de calitate populației în conformitate cu Programul unic. Sunt mai multe modalități prin care ar fi posibil de realizat acest lucru: revizuirea formulei de calcul a transferurilor din bugetul de stat către fondurile AOAM pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, revizuirea categoriilor de beneficiari asigurați de Guvern, astfel ca numărul acestora să fie echilibrat cu resursele alocate de Guvern pentru asigurarea lor, integrarea în sistemul AOAM a personalului militar din cadrul Ministerului Apărării, a funcționarilor publici cu statut special, polițiștilor de frontieră și a militarilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a ofițerilor de informații și securitate, ofițerilor de protecție ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat. O altă modalitate constă în examinarea posibilităților de lărgire a bazei fiscale pentru generarea veniturilor suplimentare în fondurile AOAM prin implementarea unei taxe sau plăți pentru tutun și alcool. O prioritate cu impact benefic pentru cetățeni este extinderea listei de medicamente compensate, conform priorităților strategice de compensare stabilite de Guvern. Mă refer aici și la medicamente compensate pentru tratamentul ambulatoriu al pacienților aflați la îngrijire paliativă. O noutate este și compensarea, în premieră, a dispozitivelor medicale. Intenţionăm să dezvoltăm în continuare sistemele informaţionale ale CNAM, ceea ce va contribui la facilitarea accesului la serviciile medicale, asigurarea unui nivel mai mare de transparenţă în prestarea serviciilor medicale şi în utilizarea mijloacelor financiare destinate acestora. Un exemplu elocvent este sistemul informaţional de raportare şi evidenţă a serviciilor medicale, prin intermediul căruia cetăţenii au posibilitate să facă online programări la serviciile medicale de înaltă performanţă prin libera alegere a prestatorului. De asemenea, vom întreprinde măsuri și pentru eficientizarea cheltuielilor fondurilor AOAM prin implementarea noilor metodologii de contractare a serviciilor medicale în baza necesităților cetățenilor și contractând cele mai competitive instituții medico-sanitare la cele mai bune prețuri. Ne propunem să participăm la realizarea exercițiului privind raționalizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate, să dezvoltăm și să implementăm managementul relațiilor cu beneficiarii, să perfectăm și să implementăm actele normative ce reglementează rețeta medicală electronică. Or, toate acestea și alte activități au un singur scop și sunt îndreptate spre creșterea satisfacției beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală. În acest an, cu suportul partenerilor externi, planificăm organizarea unui studiu sociologic privind evaluarea satisfacției beneficiarilor sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală, nivelul de așteptări și de impact ca rezultat al acțiunilor.
de Elena Roșca
