Atunci când îngrijirile medicale, la nivel european, sunt furnizate în detrimentul mediului, al sănătăţii lucrătorilor şi al drepturilor internaţionale ale omului, spitalele trebuie să-şi schimbe radical modul în care îşi realizează achiziţiile publice.
Nu doar în industria textilă s-au observat încălcări ale drepturilor de muncă ale lucrătorilor, mult sub standardele prevăzute de legile internaţionale. În producţia materialelor sanitare există sunt riscuri privind nerespectarea legilor ce prevăd dreptul de muncă, de la condiţii de lucru periculoase şi exloatarea copiilor, până la degradarea mediului înconjurător.
Sistemul de sănătate european, cu cele 2.8 milioane de unităţi sanitare cu paturi şi cele 12.990 spitale, este principalul achiziţionar de bunuri şi servicii în domeniul medical. În procesul de tratare a pacienţilor şi oferirea celei mai buni îngrijiri medicale, sistemul sanitar consumă o cantitate enormă de energie şi apă, precum şi produse de unică folosinţă, medicamente, dispozitive medicale – toate generând împreună o cantitate impresionantă de deşeuri.
80% dintre materialele standard folosite în acordarea îngrijirii medicale, precum hârtie, mănuşi, materiale de ambalare, prosoape, instrumente chirurgicale sunt aruncate după o unică întrebuinţare, poluând astfel mediul. În plus, unele dintre produsele folosite conţin substanţe toxice, cum ar fi mercur sau BPA (Bisphenol A) care afectează atât mediul, cât şi sănătatea omului.
Pe lângă impactul asupra mediului şi sănătăţii, există dovezi cum că lanţurile globale de aprovizionare ale materialelor sanitare încalcă drepturile angajaţilor, sănătatea acestora fiind afectată de condiţiile de muncă. De exemplu, aproximativ 10 milioane de instrumente chirurgicale, folosite anual de NHS (UK), sunt fabricate în Pakistan. Remuneraţia scăzută contribuie la creşterea nivelului de exploatare a copiilor. Sute de copii sunt angajaţi full-time în această industrie, mulţi dintre ei având sub şapte ani.
Acesta este aşa-numitul paradox al îngrijirilor medicale, când acestea sunt oferite în detrimentul mediului, al sănătăţii angajaţilor din sistem şi cu nerespectarea drepturilor omului.
Cu toate acestea, există soluţii. Achiziţiile publice de sănătate pot fi făcute într-un mod etic şi sustenabil. De la căutarea unor înlocuitori pentru produsele care conţin mercur sau alte substanţe toxice, până la achiziţionarea de energie regenerabilă – aceste decizii pot avea un impact major şi pot îmbunătăţi modalităţile de oferire a îngrijirilor medicale fără să producă un impact negativ.