Politici de Sanatate

Accesul pacientului român la tratamente de calitate este vital

25 iulie
14:22 2013

INTERVIU cu Gabor Sztaniszlav, director general Amgen România.

Amgen este membru activ al boardului ARPIM. Cât de important este să fii mereu în prima linie?

Este foarte important pentru că Amgen este o companie inovativă care încurajează industria și îi sprijină pe ceilalți membri ARPIM să realizeze acțiuni în beneficiul pacientului, cum ar fi compensarea medicamentelor inovative. Important este ca în fiecare zi pacientul să poată beneficia de cele mai noi terapii și de cele mai bune medicamente. Din păcate, de șase ani nu s-au mai compensat produse noi în România și mă refer la medicamente care au fost rambursate în alte țări europene. Prin urmare, pacienții români sunt nevoiți să fie tratați fără să beneficieze de cele mai inovative scheme terapeutice.

 Care este noua strategie a Amgen România pentru 2013?

Avem opt filiale în Europa Centrală și de Est și, ținând cont de mărimea companiei și de contextul din România, Amgen România este una dintre cele mai importante țări, ca dezvoltare a companiei noastre. După trei ani de creştere, Amgen România a atins o maturitate care se traduce printr-o mai bună orientare către nevoile pacienţilor şi ale medicilor, asigurând un acces mai mare la medicamentele biologice.

Începând cu acest an, strategia noastră se îndreaptă spre nevoia pacienților, și anume, noile produse pe care contăm că le vom lansa să reprezinte o nouă etapă prin care Amgen se va apropia și mai mult de pacient și de medic, prin inovație, încredere, respect și responsabilitate.

Se vorbește foarte mult despre îmbunătățirea calității îngrijirilor și siguranța pacientului, dar și despre accesul pacienților la tratament. Spuneți-mi, vă rog, câteva cuvinte despre produsele Amgen și despre impactul lor asupra sănătății pacienților.

Sunt câteva produse extrem de eficiente care așteaptă rambursarea.

Avem trei produse în domeniul oncologiei și al hematologiei. În general, Amgen este interesată să introducă acele medicamente de care este nevoie, care nu există în România, pentru boli hematologice rare, de exemplu. Mai avem două produse destinate oncologiei, însă filozofia Amgen este puțin diferită față de cea a altor companii pentru că noi credem foarte mult, mai ales în domeniul oncologiei, în medicina personalizată. Există diferențe genetice între pacienții oncologici și același medicament scump nu are efect pe aceștia, în aceeași măsură. Amgen investește foarte mult pentru a afla care pacient poate beneficia la maximum de un medicament și care beneficiază mai puțin. Încercăm să implementăm aceste restricții, putem astfel salva niște bani și de la buget, pentru că nu ar trebui ca statul să finanțeze pacienții cu aceeași boală la fel, în momentul în care ei pot fi tratați diferit. Și în final vorbim despre eficiența tratamentelor. Avem, deci, în vedere acei pacienți care chiar pot beneficia de anumite medicamente.

Al 4-lea produs este cel dedicat postmenopauzei, osteoporozei. Sunt deja multe medicamente în domeniu, însă produsele noastre sunt biotehnologice, niciun alt produs asemănător nu mai este înregistrat în România. Acest lucru este important pentru eficiența tratamentului și a complianței. Pacientul nu trebuie să se întoarcă la doctor decât o dată la șase luni și putem exclude problemele legate de faptul că pacientul poate uita să ia pastila.

Biotehnologia și medicina personalizată sunt foarte importante. Amgen a fost printre  primele companii care au început dezvoltarea biotehnologiei acum 30 de ani – în prezent investim foarte mult nu doar în cercetare, medicină personalizată, dar și în investigarea backgroundului genetic al pacientului − ceea ce poate crește semnificativ eficiența tratamentului.

Cum ar trebui autoritățile să gestioneze lipsa banilor în sistem și să ramburseze medicamentele noi?

În ceea ce privește costurile, nu toată lumea înțelege corect sistemul, pentru că în prezent în România există o modalitate de măsurare a costurilor, aceasta este clawback-ul, adică este un fel de buget închis pentru companiile pharma. În acest moment, cheltuielile sunt depășite și este o diferență clară între bugete și cheltuieli. Clawback-ul este o modalitate prin care companiile dau bani înapoi la buget. Bugetul este fix, adică chiar cu introducerea noilor molecule pe lista de compensate, cheltuielile companiei vor crește, însă nu și cele ale statului român.

Începând cu luna octombrie, sperăm ca pacienții din România să poată fi tratați cu medicamente eficiente, produse de Amgen.

 Ca și Arpim, sunteți implicați în negocieri cu ministerul, legat de prețuri și de clawback, iar dvs. sunteți parte a acestor negocieri. Cum vedeți aceste schimbări politice și ce așteptări aveți?

În luna martie, ARPIM a semnat un protocol cu Ministerul Sănătății care viza patru puncte de importanță strategică pentru piața farmaceutică din România și anume: publicarea și implementarea noii liste de compensare, crearea unui acces continuu al pacienților la medicamentele din România, asigurarea unui sistem clawback cât mai predictibil și transparent și implementarea directivei plăților întârziate, prin reducerea graduală a termenelor de plată de la 300 de zile până la 60 de zile.

Negocierile au avansat, noua metodologie referitoare la compensarea medicamentelor s-a publicat în luna iunie, iar acum discuțiile continuă pe celelalte puncte.

Speranța noastră, ca de altfel și a Ministerului Sănătății, este să ne găsească cele mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor propuse prin protocolul semnat. Asociația producătorilor, prin grupurile sale de lucru, are propuneri care au fost prezentate, dar încă așteptăm finalizarea negocierilor. Ce așteptări avem?

Întrebarea are un răspuns relativ simplu: așteptăm ca un număr cât mai mare de pacienți din România să beneficieze de cele mai bune tratamente prin creșterea alocării bugetare pe sănătate, speranța de viață să atingă nivelul european, prevenția să aibă un rol important și, nu în ultimul rând, medicii din România să ocupe locul pe care-l merită în rândul societății românești.

 Sunteți de puțin timp în România, însă cum vedeți sistemul de sănătate românesc?

Pot să fac comparație cu sistemul din țara mea. Ce știu este că……

Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna iulie a revistei Politici de sănătate!

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: