Politici de Sanatate

Accesul la inovație și terapii biologice în România

30 septembrie
09:52 2023
Accesul la inovație și terapii biologice în România

Terapiile biologice inovatoare au schimbat perspectiva tratamentului în numeroase afecțiuni.

Asociația Local American Working Group (LAWG) a prezentat, în cadrul unui proiect unic dezvoltat în România în 2022, importanța terapiilor biologice și inovației în tratarea cu succes a unor afecțiuni grave. În cadrul proiectului au fost intervievați reprezentanți ai comunității medicale, asociațiilor de pacienți, precum și ai autorităților din sănătate.

„Terapiile biologice inovatoare au schimbat complet perspectiva tratamentului pacientului oncologic. Datorită acestor tratamente, pacienții pot să privească boala ca o afecțiune cronică, atât din perspectiva tratamentului adjuvant, în care viza este aceea de a vindeca bolnavul, viză curativă, dar și din perspectiva pacientului cu boală avansată sau metastatică, la care supraviețuirea poate să crească semnificativ și mă refer la ani buni de viață, cu o calitate bună a vieții dacă ne raportăm la supraviețuirile pe care le aveam cu 10 ani în urmă. Un exemplu ar fi imunoterapia, care a adus o schimbare de paradigmă în tratamentul diverselor cancere, cu răspunsuri de lungă durată, uneori complete”, a afirmat conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președinte al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România.

„În foarte multe domenii de patologie neurologică s-au făcut reale progrese. Chiar dacă există aceste decalaje, ele sunt din ce în ce mai mici. Ar trebui o finanțare mai bună, mai mulți specialiști și o regândire a sistemului pentru a oferi un acces mai bun la serviciile de ambulator. Inovația în neurologie înseamnă o șansă la o viață cât mai apropiată de normal”, a explicat prof. dr. Cristina Tiu, medic primar neurolog, președinte al Societății de Neurologie din România.

„Termenul de compensare a unui medicament în România este de 2-3 ani, aici se pierde mult timp. În medicină se vorbește în general de o fereastră terapeutică, adică un interval când boala este într-un stadiu în care poți să obții maximum de beneficiu cu un tratament. Dacă boala se agravează și pierzi această fereastră terapeutică, atunci dizabilitatea devine permanentă sau nu se mai poate stopa evoluția bolii, fiind posibil chiar decesul pacientului. Astfel riscăm ca pentru unii pacienți terapia să vină prea târziu”, a atras atenția Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune.

„În bolile rare, timpul de așteptare începe cu diagnosticarea, care este întârziată, iar pacientul are de așteptat până la diagnosticare câțiva ani. 95% dintre bolile rare nu au tratament încă nicăieri în lume, deci pentru cei 5% dintre pacienții cu boli rare care au norocul să existe o terapie, timpul de așteptare în România este mult mai lung decât în alte țări europene: 899 de zile până la aprobarea compensării medicamentelor inovative, 964 de zile pentru medicamentele care adresează aria oncologie, 862 de zile pentru medicamentele orfane, iar pentru orfane non-oncologie până la 792 de zile, conform indicatorului WAIT 2021. Această așteptare poate determina agravarea bolii, tratamente ineficiente sau pierderea șansei de a avea cele mai bune rezultate pe care le-ar fi putut avea dacă diagnosticarea și tratamentul erau timpurii”, a spus și Dorica Dan, coordonator Centrul NoRo și președinte Alianța Națională pentru Boli Rare.

„Din păcate, România nu a reușit să țină pasul cu inovația, astfel încât să ajungă în România tot ceea ce ajunge la nivel european într-un timp cât mai scurt. În ultimii doi ani am început să creștem accesul, dar încă mai sunt multe lucruri de făcut. E nevoie și de implicarea Uniunii Europene să găsim un echilibru pentru toți pacienții europeni care au nevoie de acces, iar sănătatea să fie o prioritate”, a completat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

„Este evidentă nevoia de a face investiții atât în inovație, cât și în digitalizare, iar inovația trebuie să facă parte din sistemul de sănătate și din viața oricărui pacient. Costurile tot mai mari pe care trebuie să le susțină sistemele de asigurări de sănătate și, implicit, bugetele publice pot fi diminuate tocmai datorită descoperirilor tehnologice, pe termen mediu și lung”, potrivit lui Daniel Andrei, președintele Asociației Române de Hemofilie.

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: