Interviu cu prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie.
Cu o incidență de 8,3% în România, potrivit unor studii recente ale Societății Române de Pneumologie, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală subdiagnosticată sau diagnosticată tardiv, din cauza neprezentării la medicul specialist pentru investigații de specialitate, dar și a ignorării simptomelor. Care sunt cele mai bune strategii de prevenție a acestei boli, dar și cum putem evita exacerbările, ne explică prof. dr. Roxana Maria Nemeș, care atrage atenția că accesul către medicația de ultimă generație înseamnă acces către o calitate a vieții care poate fi îmbunătățită.
BPOC poate deveni a treia cauză de mortalitate la nivel global. Cum putem preveni această amenințare?
Ca să reducem acest trend accelerat de mortalitate, în primul rând trebuie să intrăm pe zona factorilor de risc. Cel mai important factor de risc este fumatul, atât activ, cât și pasiv, pentru că expunem membri ai familiei care sunt nefumători, atunci când fumăm în casă, în mașină, etc. Vorbim și de coborârea vârstei la care începem să fumăm, indiferent dacă ne referim la fumatul clasic, de țigarete, sau la vaping. Amândouă formele sunt la fel de toxice și contribuția în afectarea pulmonară este similară. Oprirea fumatului este la ora actuală indicație de tratament. Fumatul vine „la pachet” și cu riscul indubitabil de cancer pulmonar și știm că peste tot în lume, accesul către o intervenție chirurgicală la timp pentru cancer pulmonar este destul de tardiv, multe dintre cazuri sunt mute, ajung să aibă relevanță când stadiile sunt foarte avansate. Bineînțeles că trebuie să luăm în calcul și un alt important factor de risc, care este poluarea indoor și outdoor. Ar trebui să sensibilizăm opinia publică și să reducem acest nivel de poluare cât de mult putem.
90% din decesele cauzate de BPOC au loc în țările cu venituri mici și medii. Care sunt cauzele – o lipsă de educație medicală, o lipsă de aparatură, un acces limitat la terapii inovative?
Cred că toți acești factori pot fi luați în calcul. În primul rând, contează politicile de sănătate și prevenția pe care o facem. În momentul în care avem această prevenție foarte bine pusă la punct, putem să reducem riscul de îmbolnăvire. Accesul către medicația de ultimă generație înseamnă acces către o calitate a vieții care poate fi îmbunătățită. În România există, la ora actuală, terapie inhalatorie adresată acestor pacienți. Pacientul cu BPOC are nevoie de un diagnostic cât mai timpuriu și de începerea cât mai rapidă a tratamentului. După începerea tratamentului, o altă problemă este monitorizarea afecțiunii respective, care înseamnă să ai acces la diferite metode de investigație. Este foarte importantă evaluarea funcției respiratorii, ceea ce înseamnă ca pacientul să aibă un acces neîngrădit către spirometrie, care este cel mai simplu, neinvaziv, nedureros și ieftin test de evaluare a funcției respiratorii, instrument ce poate fi folosit ulterior și în monitorizare. Este, de fapt, o indicație de monitorizare a funcției ventilatorii. Problema este că, de multe ori, acești pacienți sunt expuși unui risc de exacerbări severe și trebuie spitalizați. O altă metodă importantă în prevenție este vaccinarea antigripală și antipneumococică a pacienților cu afecțiuni respiratorii cronice, pentru că formele severe de exacerbare duc la amputarea funcției ventilatorii.
Referitor la terapiile biologice, România este singura țară din UE unde decontarea este de 50%.
Bulgaria, de exemplu, are 90%.
Noi suntem bucuroși că avem acces la aceste terapii, bineînțeles că ne-am dori să avem toate tipurile de terapii biologice. La ora actuală, pe parte de respirator, accesăm două terapii biologice pentru astmul sever. Din punct de vedere al pacientului cu BPOC, un alt lucru foarte important este accesul către echipamentele de oxigenoterapie la domiciliu, atunci când se impune acest lucru, și bineînțeles evaluarea complexă și multidisciplinară, deoarece boala vine, în primul rând, cu comorbidități cardiovasculare.
În ceea ce privește aderența la tratament, un raport al Societății Române de Pneumologie arată că principalele motive de non-aderență sunt lipsa educației medicale și motivele financiare. Cum pot fi adresate acestea?
Într-adevăr, uneori problemele pecuniare nu sunt de neglijat. Un cost cât mai redus al medicației este de bun augur, nu vorbim doar de pacienții care au venituri minime, dar este binevenit pentru orice individ care este asigurat în sistemele de sănătate, iar accesul către o terapie de ultimă generație trebuie să fie asemănător cu cel din UE. Dar vorbim și de educație. Aici eu cred că atât Societatea Română de Pneumologie, cât și celelalte societăți implicate care intervin în diagnosticul, monitorizarea și tratamentul acestor pacienți sunt active în ceea ce înseamnă informație medicală. Orice sprijin în acest sens pentru pacientul român cu afecțiune respiratorie cronică și cu afecțiuni cronice este binevenit.
Ce noutăți aduce update-ul din 2021 al ghidului GOLD?
Evoluția din ultimii ani a ghidului GOLD a poziționat spirometria în zona de element golden standard în diagnosticul acestor pacienți. Pentru a susține acest diagnostic, trebuie să implici o evaluare funcțională respiratorie. Din punct de vedere al terapiei, sunt elemente care se leagă de terapia țintită pe fiecare clasă de risc și, mai nou, un mod ingenios de recomandare a monitorizării pacientului cu BPOC în funcție de tipologia lui, dacă este exacerbator sau dacă este în principal foarte simptomatic. Pacientul trebuie să primească acel plan scris, pe care, de altfel, îl și utilizăm în pneumologie, încât informațiile să fie foarte bine centralizate, să fie accesibile atât colegilor noștri din medicina de familie, cât și tuturor celor care sunt implicați în diagnosticul acestei afecțiuni.
Noi, ca societate, ne asumăm de fiecare dată traducerea acestuia și îl postăm pe site-ul societății, iar acum avem și acest network nou – Casa Pneumologilor – unde există o secțiune adresată medicilor și alta pacienților. Încercăm să venim cu informații de ultimă oră atât pentru colegii noștri din toate specialitățile, cât și pentru pacientul român.
Prezența comorbidităților în BPOC – cardiovasculare, diabet, cancer pulmonar, etc – presupune o colaborare extinsă între mai multe tipuri de specialiști. Există această colaborare?
Un pacient cu comorbidități trebuie foarte bine gestionat de către toți colegii. Este un fel de nobless oblige, trebuie să referi pacientul către celelalte specialități. Un pacient cu BPOC are importante comorbidități cardiovasculare, iar cei care ajung să folosească și cure multiple de corticosteroid oral din cauza afectării severe a funcției ventilatorii sau exacerbărilor trebuie să fie văzuți și de alți specialiști. Sper să putem accesa și zona de endocrinologie, pentru evaluarea reacțiilor adverse pe termen lung, pentru că utilizarea corticosteroizilor orali înseamnă importante reacții adverse. Pacientul trebuie să înțeleagă că un tratament bine condus înseamnă o funcție respiratorie care poate fi menținută.
Care sunt prioritățile Societății Române de Pneumologie?
Sperăm să putem dezvolta această rețea mare a pneumologilor români care s-a și îmbogățit cu colegi tineri în număr foarte mare anul trecut, să reușim să ducem această luptă cu afecțiunile respiratorii de toate felurile. Avem nevoie de acces la aparatură de ultimă generație, la investigații de ultimă generație, pentru că medicina bazată pe dovezi înseamnă să ai acces nu numai către terapie, dar și către instrumente care țin de investigația pacientului respectiv.
de Valentina Grigore
