Interviu cu dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților.

Anticorpii monoclonali sunt utilizați în lupta împotriva COVID-19 în tratamente post-expunere, precum și în cele preexpunere. „Problematica accesului pacienților la terapia cu anticorpi monoclonali necesită o analiză complexă, deoarece trebuie avută în vedere atât capacitatea de a procura stocurile necesare, cât și rapiditatea depistării persoanelor simptomatice eligibile pentru tratament și modul în care ajung în unitățile spitalicești pentru a beneficia de aceste medicamente inovatoare”, atrage atenția dr. Nelu Tătaru.

La nivelul UE, pe lista de mijloace terapeutice în lupta împotriva COVID 19 se află și anticorpii antivirali  monoclonali, disponibili cetățenilor din UE pentru tratamentul infecției cu coronavirus. Cum pot autoritățile  să acționeze în sprijinul accelerării accesului pacienților români la aceste terapii?

Utilitatea anticorpilor monoclonali pentru tratarea persoanelor care prezintă risc de evoluție severă a bolii este incontestabilă, acesta fiind unul dintre principalele motive pentru care au fost păstrați în Protocolul de tratament. Trebuie subliniat faptul că acest tip de tratament are o destinație specială, vizând persoanele care prezintă factori de risc asociați sau comorbidități. Vorbim despre acea categorie vulnerabilă, alcătuită din bătrâni și bolnavi cronici, pe care am avut-o în vedere cu prioritate încă de la începutul pandemiei și pentru care lupta cu o formă severă a virusului ar fi mult prea dificilă ori chiar imposibilă. În prezent se pune accent pe testare și această măsura va trebui menținută, tocmai pentru că în cazul tratamentului cu anticorpi monoclonali timpul este critic. Începând cu data de 23.01.2022, au fost  suplimentate, în regim de urgență, centrele de recoltare a probelor biologice de la pacienții simptomatici la mai multe spitale din București și Ilfov, în vederea reducerii timpului de așteptare pentru solicitanți. Persoanele infectate care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru tratamentul cu anticorpi monoclonali vor putea astfel să depisteze boala într-un stadiu incipient și să aibă o șansă de recuperare beneficiind de îngrijire de specialitate cât mai devreme, de preferat în primele 4-5 zile de la debutul simptomelor.

Peste 3800 de medici de familie fac teste rapide antigen pentru depistarea COVID-19

Desigur, măsura reprezintă doar un prim demers în această direcție și cel mai probabil, în funcție de posibilități, suplimentarea centrelor se va face și în celelalte zone ale țării în care testarea se realizează cu greutate. Este important ca accentul să se pună în continuare și pe responsabilitatea medicilor de familie de a testa și raporta cazurile noi de infectare, de a avea o evidență actualizată a bolnavilor cu factori de risc pe care îi au sub supraveghere și de a le explica, în funcție de nivelul lor de înțelegere, avantajele pe care forma de tratament cu anticorpi monoclonali o prezintă pentru sănătatea lor.  În prezent, peste 3800 de medici de familie fac teste rapide antigen pentru depistarea COVID-19. Prin sporirea activității de testare și cu sprijinul venit din partea medicilor de familie în ceea ce privește raportarea și trimiterea cazurilor cu forme medii de boală către unitățile spitalicești din apropiere, se va putea preveni cu succes trecerea la stadii severe ale bolii în cazul pacienților vulnerabili.

Recomandarea medicului de familie este decisivă

Cunoașterea istoricului medical și încrederea pe care o au pacienții în medicii lor de familie sunt elemente care vor juca un rol extrem de important în ghidarea pacienților eligibili către această formă de tratament, în timp util. Cel mai adesea, beneficiarii tratamentului cu anticorpi monoclonali sunt persoane vârstnice ori care nu cunosc încă această alternativă, pentru care recomandarea medicului de familie este decisivă în formarea convingerii de a urma tratamentul. Medicii de familie sunt, așa cum denumirea lor sugerează, cei mai apropiați de pacienți, tocmai de aceea legătura astfel creată va trebui valorificată mai mult în această perioadă de criză sanitară.  Cu siguranță, autoritățile își vor concentra eforturile către efectuarea altor achiziții și relocări rapide pentru asigurarea necesarului de doze de anticorpi monoclonali. Cel mai important este ca sistemul de sănătate să facă față noilor tulpini ale virusului și România să nu repete recordul trist înregistrat în valul IV, când bilanțul a indicat cea mai mare mortalitate din Uniunea Europeană în rândul pacienților infectați cu Covid-19.

La Bruxelles  sunt centralizate necesitățile de medicamente conform notelor trimise de fiecare stat membru. Ce pârghii au autoritățile din România pentru a evita  situații precum cea de anul trecut, când a fost nevoie de  donații de anticorpi monoclonali din Italia?

Donația Italiei a fost expresia solidarității statelor membre ale Uniunii Europene, un beneficiu pe care România l-a câștigat datorită faptului că a ajutat, la rândul ei, statul italian, prin trimiterea mai multor echipe de medici și asistenți medicali care au lucrat în spitalele din Brescia și Lecco. În situații de criză, dezbaterea actelor de solidaritate, caritate, nu este oportună, deoarece ar trebui să conștientizăm mai mult faptul că suntem parte a unei organizații care crede cu tărie în conceptul de unitate. Fiecare stat a recunoscut, încă de la debutul pandemiei, că nu poate depăși această criză sanitară pe cont propriu. Demersurile de întrajutorare interstatală vin să consolideze rolul U.E., deoarece urmăresc binele cetățenilor. Trebuie să înțelegem că, încă de la aderarea României în familia europeană, facem parte din acest circuit în care avem obligația de a sprijini statele care întâmpină dificultăți majore într-un sector vital, precum cel al sănătății, dar ne-am câștigat și dreptul de a fi ajutați atunci când capabilitățile de care dispunem într-un moment de maximă încordare socială sunt limitate. Pentru a nu repeta situația creată anul trecut, este nevoie ca încă de la începutul acestui val, medicii de familie să coopereze și să raporteze cazurile eligibile către unitățile spitalicești. Această evidență actualizată constant va ajuta autoritățile să monitorizeze în permanență stocurile de medicamente și să procedeze la suplimentarea sau relocarea lor, în caz de nevoie. Acționând organizat se vor evita perioadele de așteptare pentru stocuri noi, iar etapa critică a acestui val va putea fi depășită. Totuși, nu trebuie să renunțăm la revitalizarea campaniei de vaccinare. Este important să avem un număr mic de persoane care revendică tratamentul cu anticorpi monoclonali în unitățile spitalicești, pentru a face față fluxului de pacienți și nevoilor lor. Este fundamental ca aceste persoane cu imunitatea slăbită sau care suferă de boli cronice să înțeleagă faptul că situația lor este delicată și să fie îndrumate din timp către centrele de vaccinare. Ei trebuie să mizeze pe prevenția bolii, deoarece factorii de risc pe care îi prezintă și lipsa vaccinului cresc șansele ca boala să evolueze spre o formă gravă și să nu poată beneficia de tratamentul cu anticorpi monoclonali.

Tratamentul cu anticorpi monoclonali împotriva COVID-19 este folosit la noi din octombrie, anul trecut.  Pentru valul 5 al pandemiei, în protocolul de tratament sunt cuprinse și aceste medicamente. Credeți că acest lucru va ușura povara pe secțiile ATI?   

Corpul medical l-a perceput încă de la început drept „o gură de oxigen” și cred că tratamentul cu anticorpi monoclonali își va menține acest statut în condițiile sporirii activității de testare, deoarece identificarea bolnavilor în faza de debut va crea premisele administrării sale cu succes. Chiar dacă în momentul de față avem un singur tip de anticorpi monoclonali eficient pentru varianta Omicron, celelalte  tipuri pot fi folosite în continuare pentru cazurile de infectare cu varianta Delta. Cu siguranță acest tip de tratament va contribui la înregistrarea unei schimbări în bine a statisticilor care vizează acest segment de pacienți eligibili și îmi doresc ca problema paturilor și a supraaglomerării secțiilor ATI să devină cât mai rapid de domeniul trecutului. Mă bucur că România a înțeles că are nevoie de tratamente de calitate și are acces la acestea în prezent. Faptul că țara noastră investește în forme inovatoare de tratament, adaptate nevoilor celor mai vulnerabile categorii de bolnavi, motivează corpul medical să continue această luptă anevoiasă.

Care sunt prioritățile comisiei pe care o conduceți pentru anul 2022?

Activitatea Comisiei pentru sănătate și familie continuă să graviteze, și în acest an, în jurul conceptului de sănătate publică. Rolul nostru este de a face tot ce ține de competența noastră pentru a identifica și remedia disfuncționalitățile existente în plan național care afectează calitatea serviciilor medicale și implicit calitatea vieții bolnavilor.  Desigur, aceste deziderate vor căpăta contur și cu sprijinul celorlalți decidenți, care au puterea de a răspunde nevoilor sociale astfel identificate. Pentru realizarea acestui obiectiv, îmi propun să mențin o colaborare strânsă cu reprezentanții pacienților din România, cu liderii ONG-urilor și entităților care ne aduc la cunoștință lacunele legislative pe care ar trebui să le acoperim pentru ca accesul la tratamente de specialitate sau servicii medicale să se îmbunătățească. Pentru a putea obține rezultate reale, este necesar ca noi să ascultăm propunerile și solicitările venite din partea societății civile și ulterior să vedem în ce fel dispozițiile legale care nu răspund pe deplin nevoilor celor afectați ar putea fi actualizate sau ajustate de către legiuitor. Pandemia a fost și continuă să fie în atenția noastră de mai bine de doi ani, iar noi vom sprijini acțiunile autorităților responsabile, valorificând expertiza pe care fiecare dintre noi o are în domeniu.

de Bogdan Guță

Sursa foto: INQUAM Photos, George Călin