Interviu cu conf. dr. Magda Constantin, Spitalul Clinic Colentina
Psoriazisul este considerat astăzi o afecțiune inflamatorie cronică, mediată imun, necontagioasă, cu un determinism genetic cert și o mare susceptibilitate pentru factorii de mediu. „Tot mai mult pătrunde în uzul medicilor dermatologi termenul de boală psoriazică, concept preferat acum tocmai datorită faptului că această afecțiune cu evoluție imprevizibilă transcede limitele organului cutanat, comorbiditățile și bolile asociate cunoscute în prezent fiind o realitate imposibil de ignorat”, spune conf. dr. Magda Constantin.
Psoriazisul netratat sau tratat necorespunzător poate dezvolta numeroase comorbidități. Cum pot fi diagnosticați pacienții în stadiul cât mai incipient al bolii? Cât de importantă este o abordare individualizată a terapiei?
Din fericire, diagnosticul în psoriazis, cu mici excepții, este unul facil, este un diagnostic care se stabilește pe criterii clinice și o validare ulterioară printr-un examen histopatologic, dacă este cazul. Cu toate acestea, diagnosticul poate fi uneori incorect sau, mai des, întârziat din variate motive care țin de percepția pacientului (pacientul cu psoriazis este un tip special de pacient, care experimentează sentimente de jenă, anxietate, depresie), de accesibilitatea la medic, de erori ale sistemului, ș.a. Ceea ce astăzi numim nevoi neîmplinite („unmet needs”) s-ar putea traduce, de fapt, în greutățile întâmpinate atunci când nu reușim pe deplin să oferim pacienților noștri viața „normală” pe care o văd la ceilalți. Ca să vă dau un exemplu, în realitate, conform unui studiu publicat în jurnalul european de dermatologie, nu toți pacienții primesc tratamentul adecvat formei lor de boală. 57% din cei peste 8.300 de pacienți chestionați din 31 de țări au afirmat că nu au obținut o piele curată sau aproape curată în pofida terapiei administrate. Jumătate dintre aceștia nici nu credeau că acest lucru ar fi posibil. Interesant este că, dintre cei care au obținut remisiunea cutanată, doar 28% au început un tratament eficient la 5 ani sau mai mult de la stabilirea diagnosticului de psoriazis. Așadar, există în continuare dificultăți care se cer rezolvate în ceea ce privește elaborarea rapidă a unui diagnostic corect, complet și debutul precoce al unei terapii cu adevărat eficiente.
Cum se întâmplă cu majoritatea afecțiunilor în medicină, depistarea suferinței în stadiul incipient poate avea, dacă nu un efect salvator, măcar unul semnificativ de îmbunătățire a calității vieții pacientului nostru. Stabilirea diagnosticului rapid și corect cu adoptarea imediată a terapiei adecvate poate însemna în psoriazis, dincolo de îmbunătățirea aspectului cutanat și unghial, ameliorarea semnificativă a suferințelor asociate, cum ar fi artrita psoriazică și încetinirea progresiei altor comorbidități cunoscute: cardiovasculară, metabolică (diabet zaharat, obezitate, dislipidemie), psihologică (anxietate, depresie), gastrointestinală sau oftalmologică. Tocmai de aceea, pledez pentru o abordare individualizată a acestor pacienți, bazată pe nevoile particulare ale fiecăruia dintre ei, în colaborare cu medici din alte specialități conexe pentru obținerea unor rezultate terapeutice optime.
Pacienții cu psoriazis au o durată de viață mai scurtă, în principal din cauza afectării cardiovasculare. Cum se poate îmbunătăți colaborarea cu alte specialități, astfel încât pacientul cu psoriazis să fie tratat de o echipă multidisciplinară?
Este adevărat, pacientul cu o formă severă de psoriazis are un risc de deces cu 50% mai mare față de semenii săi fără această boală, iar speranța de viață a unui astfel de pacient este în medie cu 4 ani mai mică. Se cunoaște astăzi că pacientul cu psoriazis are un risc crescut de evenimente cardiovasculare majore, psoriazisul sever fiind un factor de risc pentru infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și decesul de cauză cardiovasculară. În consecință, abordarea holistică a acestui pacient trebuie să țintească și managementul acestor comorbidități, de la screeningul activ pentru factorii de risc până la interacțiunea multidisciplinară în beneficiul pacientului. Colaborarea cu medicii cardiologi poate lua forme variate, de la împărtășirea experienței clinice reciproce în cadrul seminariilor științifice comune până la proiecte sociale și campanii de conștientizare a suferinței acestor pacienți.
Noile terapii obținute prin tehnologii avansate de recombinare genetică au ținte imunologice tot mai precise și rezultate cu adevărat excepționale. Care sunt premisele pentru ca pacienții români să fie tratați timpuriu cu astfel de terapii, fără a trece prin numeroase tratamente anterioare?
În acest moment, în România, noi, medicii dermatologi, alături de pacienții noștri, putem să ne considerăm norocoși pentru că dispunem de toate clasele de terapii biologice utilizate astăzi în lume. Eu mă consider privilegiată că pot prescrie orice agent biologic adaptat formei de boală, localizării, bolilor asociate și stilului de viață al pacientului cu psoriazis aflat într-o suferință severă. Mai mult, pacientul cu psoriazis în plăci poate avea acces la aceste terapii, în condițiile ferme, dar prietenoase ale protocolului românesc fără să fie nevoit să întrerupă ulterior, așa cum se întâmplă în cele mai multe țări din rațiuni financiare, medicația biologică, esențială pentru obținerea unei vieți normale la care sperăm cu toții.
de Valentina Grigore
