Ministerul Sănătății, în cadrul componentei C12 – Sănătate aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență al României, gestionează fonduri nerambursabile în vederea îmbunătățirii infrastructurii medicale prespitalicești.
Componenta Sănătate este structurată în zona de reforme și segmentul de investiții în infrastructura sanitară. Bugetul total alocat investițiilor în infrastructură este de aproximativ 2.1 miliarde euro fără TVA și este structurat în dezvoltarea medicinei primare, creșterea de răspuns a ambulatoriilor de specialitate, construirea și dotarea de centre comunitare integrate, reducerea infecțiilor asociate activității medicale (IAMM/nosocomiale), extinderea și consolidarea secțiilor de terapie intensivă nou-născuți, respectiv construcția și dotarea de unități spitalicești noi.
Ministerul Sănătății a lansat toate apelurile de proiecte în toamna anului 2022, la o parte dintre acestea perioada de transmitere a solicitărilor de plată s-a finalizat, proiectele fiind în această perioadă evaluate, urmând ca în primul trimestru să fie semnate contractele de finanțare.
” Una din preocupările mele ca ministru al sănătății este să dezvoltăm serviciile medicale ambulatorii, spitalizarea de zi și medicina primară cât mai aproape de pacienți, în comunitățile din care aceștia fac parte. Pacienții au nevoie să fie examinați, investigați și să fie diagnosticați și tratați cât mai rapid. Mă bucur să vă anunț că, prin PNRR, 66 de ambulatorii de specialitate din întreaga țară vor primi finanțare nerambursabilă, valoarea totală fiind peste 600 de milioane de lei”, a declarat ministrul sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Investiția specifică Unități de asistență medicală ambulatorie din PNRR a fost lansată în toamna anului trecut, iar cererile de finanțare au fost depuse până în 16 decembrie 2022. Investițiile constau în construcția / reabilitarea și extinderea infrastructurii ambulatorii și achiziționarea de echipamente medicale.
Bugetul alocat investiției specifice a fost de 395.722.840 lei fără TVA, iar indicatorul impus de Comisia Europeană a fost de a finanța minimum 30 de unități sanitare. Au fost transmise 142 de cereri de finanțare din întreaga țară. Bugetul cumulat total solicitat din PNRR pentru toate proiectele transmise a fost de 1.4 miliarde de lei fără TVA.
În urma analizei tuturor proiectelor depuse, pentru creșterea capacității de răspuns a serviciilor medicale ambulatorii, ministrul sănătății a decis suplimentarea bugetului cu 30%, respectiv realocarea bugetelor neconsumate din alte proiecte cu încă 141 de milioane de lei. Bugetul total al acestei componente a fost suplimentat cu 65%, iar numărul de beneficiari a crescut cu 120%, de la 30 la 66.
Valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect a fost de maximum 13 milioane de lei, echivalentul a 2.5 milioane euro. Bugetul mediu pentru cele 142 de proiecte depuse a fost de 10 milioane de lei, fapt care a permis includerea pentru finanțare a unui număr crescut de unități sanitare, față de cele 30 stabilite prin acordul cu Comisia Europeană. Viziunea Ministerului Sănătății este de a dezvolta serviciile medicale în regim ambulatoriu pentru a veni în sprijinul pacienților. Ministrul Alexandru Rafila a decis, în urma analizei cererilor de finanțare, să suplimenteze bugetul componentei cu 65%, fiind astfel aprobate pentru finanțare 66 de unități sanitare, cu 120% mai mult față de indicatorul proiectului.
”O bucurie să vedem un interes crescut al reprezentanților spitalelor din România pentru proiectele din PNRR și pentru dezvoltare, în general. Sunt proiecte serioase, consistente, bine argumentate, menite să dezvolte serviciile ambulatorii la nivel național. Am fost impresionat de calitatea proiectelor și de viziunea de dezvoltare a solicitanților pentru unitățile sanitare pe care le conduc”, a declarat dr. Alexandru Rogobete, consilierul ministrului Sănătății, responsabil de monitorizare PNRR.
Pentru selectarea obiectivelor de investiții ce se vor finanța din PNRR, în limita bugetului disponibil, Comisia de evaluare a proiectelor a utilizat indicatori obiectivi și transparenți. ”Punctele au fost acordate în funcție de obiectivele proiectului, spre exemplu s-au acordat puncte suplimentare pentru proiectele care au propus extinderea numărului de specialități, pentru cei care au propus extinderea ambulatoriului de specialitate sau pentru solicitanții care au pus accent pe creșterea calității și complexității serviciilor medicale prin metode de diagnostic performante. Cele 66 de proiecte aprobate pentru finanțare au fost selectate în ordinea descrescătoare a punctajului, până la atingerea bugetului maxim alocat”, a mai explicat responsabilul PNRR din MS.
Bugetul total al proiectului putea fi mai mare decât valoare maximă finanțată din PNRR, diferența fiind acoperită de către solicitant. La nivel național, contribuția medie a fost de 1.7 milioane de lei, cumulând pentru cele 142 de proiecte un total de 250 de milioane de lei, care se adaugă celor 655 de milioane alocate de Ministerul Sănătății.
Obiectivele generale ale proiectelor aprobate pentru finanțare vor crește capacitatea de diagnostic a ambulatoriilor. Proiectele depuse s-au axat, în general, pe dotarea cu echipamente performante pentru diagnostic, atât prin explorări funcționale și ultrasonografie, cât și prin investigații radio-imagistice complexe.
