Politici de Sanatate

Telemedicina – răspuns la provocările legate de creșterea listelor de așteptare pentru asistență medicală

13 mai
11:16 2021
Telemedicina – răspuns la provocările legate de creșterea listelor de așteptare pentru asistență medicală

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus la amânarea multor tratamente și consultații. Listele de așteptare s-au prelungit în mod inimaginabil. Consecințele acestei situații sunt încă greu de apreciat.  Poate tehnologia digitală să fie o intervenție pozitivă și să contribuie la reducerea listelor de așteptare sau să le facă mai suportabile?

Timpii de așteptare au crescut din cauza COVID-19

Aproape 10 milioane de persoane din Marea Britanie așteaptă în prezent intervenții chirurgicale elective, față de patru milioane înainte de declanșarea pandemiei. Printre acestea, se numără aproape 100.000 de persoane ale căror operații de înlocuire a articulațiilor au fost anulate în timpul primului val COVID-19, multe luptându-se încă cu activitățile zilnice din cauza durerilor severe și a mobilității limitate. Până în septembrie 2020, aproape 140.000 de pacienți din Anglia așteptau de mai bine de un an operațiile lor – de 100 de ori mai mulți decât în 2019. În SUA există un potențial de întârzieri de peste un milion de intervenții chirurgicale la nivelul articulațiilor și coloanei vertebrale până la jumătatea anului 2022. Va fi nevoie de mulți ani pentru a măsura adevăratul impact al întârzierii operațiilor de înlocuire a articulațiilor atât din punct de vedere personal, cât și din perspectivă macroeconomică și politică.

Este de acceptat faptul că astfel de cazuri pot să nu reprezinte o situație imediată de viață sau de moarte, dar suferința acestor pacienți nu poate fi ignorată. Amânarea intervenției chirurgicale la pacienții cu cele mai grave afecțiuni poate duce la intervenții chirurgicale mai complicate, la o utilizare mai mare a medicamentelor, la recuperări mai lungi și la rezultate mai proaste, inclusiv la rate mai mari de intervenții chirurgicale de revizuire și la o calitate a vieții redusă. În iulie 2020, Colegiul Regal al Chirurgilor din Anglia a declarat că ceea ce a descris în primăvara anului 2020 ca fiind o „bombă cu ceas” în ceea ce privește listele de așteptare pentru intervenții chirurgicale „a explodat deja” și a solicitat un „plan de redresare”. Raportul Macmillan a constatat că există 50.000 de persoane care nu au primit încă un diagnostic de cancer și care riscă să devină acel „C” uitat al crizei coronavirusului.  Creșterea numărului de pacienți bolnavi de cancer care nu sunt tratați din cauza îngrijorărilor legate de COVID-19 a fost descrisă în aprilie 2021 ca fiind o „bombă cu ceas”, cu 350.000 de pacienți care nu au fost trimiși la spital. Importanța unui tratament în timp util nu poate fi subestimată.

Obținerea unui diagnostic

Întârzierea diagnosticului este intervalul de timp dintre debutul simptomelor și diagnosticul confirmat al unei boli. Dintr-o serie de motive, inclusiv atenuarea gravității bolii și a cheltuielilor financiare, este de dorit ca această întârziere să fie redusă la minimum. Importanța reducerii întârzierilor de diagnosticare variază în funcție de boală. Pacienții care se confruntă cu întârzieri de diagnosticare în tratamentul cancerului colorectal au adesea un număr mai mare de consultații și teste medicale și, uneori, primesc îngrijiri suboptime (de exemplu, dacă simptomele lor au fost asociate inițial cu o altă boală decât cancerul colorectal); iar efectul acestor experiențe asupra rezultatelor psihologice, atât în rândul pacienților, cât și al membrilor familiei, rămâne subexplorat.

Pentru multe boli complexe care afectează mai multe sisteme ale corpului, cum ar fi encefalomielita mialgică sau fibromialgia, pacienții au raportat că au așteptat cinci sau șapte ani pentru a primi un diagnostic. Acum, cu peste un milion de persoane diagnosticate cu COVID-19, sau sindromul post-viral, care afectează, de asemenea, mai multe sisteme ale corpului, se pune întrebarea: în climatul actual, va fi realist un tratament rapid?

Timpul mediu de diagnosticare pentru pacienții cu boli rare este de 7,6 ani în Statele Unite, iar numărul mediu de medici pe care aceștia îi consultă înainte de a fi diagnosticați corect este de opt.  O căutare rapidă arată numeroase articole ale unor firme de avocatură cu privire la consecințele unor astfel de întârzieri. Unele întârzieri sunt pur administrative, o chestiune de programare și de penurie de resurse. Dar alte întârzieri sunt legate de natura simptomelor și de dificultatea de a obține datele corecte despre acestea și de a le direcționa către specialitatea potrivită.

Întrucât tehnologia digitală este la baza progresului, trebuie să existe o modalitate mai eficientă și mai eficace de a îmbunătăți rezultatele clinice. Firme specializate în această tehnologie colaborează cu asistența medicală primară și secundară pentru a explora modul în care datele în timp real, capturate de pacienți, folosind tehnologia de consum, pot îmbunătăți parcursul pacientului și fluxul de date pentru a oferi specialiștilor o imagine îmbogățită a istoriei recente. Se pune întrebarea: pot fi pacienții triați mai devreme și orientați mai rapid cei care pot beneficia cel mai mult de intervenții?

Date în timp real și implicarea pacienților

Pacienții au devenit mult mai conștienți de utilizarea tehnologiei în timpul COVID-19, de exemplu în cadrul teleconsultărilor trebuie să existe o oportunitate de a îmbunătăți raportarea simptomelor în moduri care să ajute specialiștii clinici să ajungă mai repede la un diagnostic. Acele boli care se caracterizează prin simptome foarte specifice și care pot fi detectate prin analize de sânge și scanări au, de obicei, un diagnostic mai rapid decât altele.

Atunci când simptomele sunt greu de descris, variază foarte mult în ceea ce privește localizarea sau intensitatea și, în special, atunci când sunt foarte subiective în descriere, este mai greu pentru personalul medical să obțină o imagine coerentă a ceea ce se întâmplă. Noile tehnologii digitale permit pacienților cu COVID-19 să înceapă să raporteze astfel de observații într-un mod structurat în afara mediului clinic. Unele simptome sau observații ar putea fi datorate unor cauze minore de zi cu zi și pot fi autogestionate fără prea multă nevoie de tratament clinic; poate că există o legătură clară cu un mecanism subiacent de agravare sau deteriorare.

În cazul COVID-19 de lungă durată, este deosebit de important să se colecteze mai multe date pentru a obține un istoric cuprinzător de la pacienți, deoarece unii pot avea leziuni ale organelor. Jurnalele conectate ale pacienților îi pot ajuta pe pacienți să observe tipare în timp  și să acționeze mai repede. Multe sisteme de asistență medicală se bazează pe specializări segmentate, iar pacienții se pot trezi că sunt trimiși de la un specialist la altul, supuși la teste după teste, dar deseori nu sunt siguri dacă simptomele lor sunt crezute sau dacă, într-adevăr, comentariile lor sunt luate în serios.

Întrebarea este – cum pot fi pacienții mai proactivi și mai exacți în procesul de colectare a datelor? Ar putea fi de ajutor un mod mai sistematic de colectare a datelor? În mod tradițional, înregistrările generate de pacienți aveau un caracter foarte individual, iar profesioniștii din domeniul sănătății nu aveau timp să le interpreteze. Cu jurnalele bazate pe tehnologie, pot tehnicile analitice avansate să vadă modele care ar putea necesita mai multe consultații pentru a fi detectate?

În timpul pandemiei de COVID-19, guvernul britanic a acordat importanță elaborării de planuri bazate pe „data, nota dates”. Anul 2020 a arătat importanța obținerii datelor corecte de la și despre pacienți, în timp aproape real. Se încercă să se afle  informații despre noile variante suficient de devreme pentru a lua măsuri; se știe că și persoanele asimptomatice ar trebui să fie testate pentru COVID-19. De asemenea, se știe că nu se pot aștepta datele privind spitalizarea și decesele înainte de a reacționa și interveni. Medicina de precizie se concentrează pe predicție, prevenire sau preîntâmpinare și personalizare. Un sistem de sănătate preemptiv face intervenții mici, timpurii, constante și cu resurse reduse. Este important de reținut  că majoritatea bolilor grave se dezvoltă în timp, de obicei nu apar brusc peste noapte. În mod normal, procesul începe la scară mică, la nivel molecular sau celular, și este detectat doar după o perioadă de creștere sau de răspândire. Deseori se poate observa că semnele au existat mai devreme: tusea, dificultatea de a înghiți, sughițul sau vocea răgușită pot fi toate semne ale cancerului esofagian și, din cauza banalității lor aparente, simptomele inițiale sunt adesea ignorate, cu consecințe nefaste.

Medicii raportează că, în mod frecvent, nu au timpul necesar pentru a se ocupa de pacienți sau că în clinicile lor există prea multă grabă. În mod ideal, pacienții ar trebui să își introducă propriile date în timp ce așteaptă programarea la consultație, oferind un istoric mai detaliat și mai precis al problemei investigate. Pacienții sunt adesea dispuși să se implice în autocontrol și să înregistreze schimbările din propriile experiențe. Familiile persoanelor cu boli rare dedică adesea cantități uriașe de energie, timp și resurse pentru propria cercetare și pentru a căuta informații de la alte persoane care au avut experiențe similare. Uneori ajung la un diagnostic înaintea specialistului, care cunoaște multe boli și trebuie să aibă grijă de mulți pacienți. De obicei, familiile pacienților au un singur caz pe care să se concentreze. Își investesc timpul și obțin rezultate, în ciuda faptului că nu au o pregătire formală pe această temă.

Din nou, timpul este important. Aici este locul în care tehnologia poate fi de ajutor, dispozitivele de consum și analizele inteligente pot permite captarea unor date mai detaliate, vizualizate de pacienți și de familii în timp aproape real și analizate pentru a-i ajuta pe profesioniști să înțeleagă bolile complexe și comorbiditățile.

Moștenirea  COVID-19

Moștenirea tragică a COVID-19 este că multe vieți au fost pierdute sau schimbate pentru totdeauna, fie prin deces, boală îndelungată, pierderea mijloacelor de trai, intervenții chirurgicale sau diagnostice întârziate și multe altele. Partea  pozitivă include accelerarea dezvoltării de vaccinuri, o atenție sporită acordată sănătății publice și igienei și reducerea călătoriilor inutile. Prin conștientizarea crescută a cetățenilor ca pacienți sau potențiali pacienți cu privire la autogestionare și automonitorizare (succesul colectării de date), se poate vedea că aceștia pot și se vor implica în activitatea de testare cu o frecvență mai mare decât s-ar fi imaginat anterior. Societatea noastră a dobândit o nouă perspectivă și un nou limbaj epidemiologic, o nouă conștientizare a obiceiurilor și riscurilor personale și o nouă încredere în autocontrol în beneficiul celorlalți. Oamenii au devenit mult mai conștienți de importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor prin verificarea temperaturii, a saturației oxigenului, a modificărilor gustului și mirosului, a unei noi tuse, a oboselii de durată, a dificultăților de a gândi clar (ceață cerebrală) și multe altele. Ei au învățat să caute semnele timpurii, să facă un test de verificare și să raporteze starea simptomelor lor prin intermediul aplicațiilor. Potrivit managerului unei companii specializate în dezvoltarea de tehnologii și aplicații digitale pentru sănătate „acest lucru creează o oportunitate de a deveni o societate mai proactivă, asumându-ne mai multă responsabilitate pentru intervenția timpurie – mai confortabilă în a privi termenele pentru a vedea ce este sub control. Acum este momentul să facem acești pași pozitivi spre o implicare deplină în procesul digital pentru a sprijini oamenii în drumul lor spre diagnosticare, pentru a face ca așteptarea pentru tratament să fie mai productivă și pentru a-i ajuta să consulte persoana potrivită la momentul potrivit și în locul potrivit. Folosind instrumente digitale, oamenii își vor spune povestea o singură dată și vor primi sprijin pentru autogestionare în timp ce așteaptă tratamentul. În acest fel, timpul specialiștilor va fi eliberat în loc să fie irosit; iar unele perioade de așteptare vor fi reduse. Timpul este cel mai mare bun al nostru – iar pacienții nu ar trebui să aibă nevoie de atâta răbdare.”

Bogdan G.

Sursa: https://www.healtheuropa.eu/exploring-the-challenges-of-growing-healthcare-waiting-lists/108189/

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: