Interviu cu prof. dr. Cătălina Poiană, președintele CMMB
După o schimbare totală de paradigmă în 2016, Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) își continuă activitatea de reprezentare susținută a medicilor. 2017 va fi anul debirocratizării, al informatizării, iar medicii vor resimți o schimbare semnificativă a relației cu Colegiul, declară prof. dr. Cătălina Poiană, președinte CMMB și prorector UMF „Carol Davila“.
Ce a însemnat anul 2016 pentru Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti?
Anul 2016 a fost anul schimbării, în care o nouă echipă s-a angajat să îi reprezinte pe medicii din cea mai puternică organizație profesională din țară în relația cu autoritățile și cu publicul. Într-un context extrem de dificil, în care nemulțumirile societății au fost dirijate de unele campanii media împotriva breslei noastre, în care tensiunile generate de un sistem subfinanțat și prost organizat sunt descărcate prin „paratrăsnetul“ reprezentat de vârfurile noastre profesionale, în care se încearcă dezbinarea acestei categorii, folosind cozi de topor care nu pot să se afirme prin realizări științifice sau manageriale și atunci caută notorietate atacându-și colegii… Mai e nevoie să continui cu lista problemelor? În această situație grea pentru medici, în care lucrurile se schimbă cu o viteză amețitoare, de la ascensiunea noilor medii de informare la legislație, este nevoie să ne întărim în interior, să ne organizăm fără fisură propriul sistem, pentru a putea convinge în afară, în societate. Cum am spus de la început: împreună suntem puternici. Dezbinați nu avem nicio șansă. De aceea, înainte de a porni schimbările, am pornit dialogul cu echipa celor 13.000 de membri ai CMMB. Putem spune că 2016 a fost anul 2.0, în care Colegiul București nu s-a mai limitat la a transmite informații membrilor săi, ci a recepționat propunerile acestora, a ascultat vocea medicilor din București și a acționat în consecință. Membrii noștri au fost consultaţi pe teme extrem de importante şi care au impact asupra calităţii actului medical, iar rezultatele acestor consultări au dat greutate demersurilor legale și administrative pe care le-am demarat.
Care este, în opinia dumneavoastră, principala problemă cu care se confruntă medicii?
Așa cum am mai amintit în alte poziții publice, învrăjbirea nu acționează doar între pacient și medici. Tehnica divide et impera se aplică și în interiorul breslei. Dorințe de afirmare personală, de putere și de prestigiu, tensiunile generate de lipsurile din sistem sau, direct spus, invidia, îi fac pe unii medici să-și atace colegii. Astfel, ei scad încrederea în toți medicii. Și, mai devreme sau mai târziu, vor deveni, la rândul lor, victimele acestei atmosfere toxice.
Care au fost consultările de care aminteați?
Cum spuneam, anul 2016 a fost unul al dialogului. Am avut mai multe consultări, folosind site-ul CMMB sau resursele Fundației: despre cardul de sănătate, despre asigurările de malpraxis, despre migraţia tinerilor medici. Consultarea privind migraţia tinerilor medici a fost iniţiată de Fundaţia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti. Rezultatele sunt îngrijorătoare: peste 80% dintre tinerii care studiază Medicina la nivel de facultate și rezidențiat şi care au răspuns chestionarului consideră că este posibil să emigreze. Cele mai multe nemulțumiri sunt legate de nivelul scăzut de salarizare, condițiile materiale din unitățile medicale, orele suplimentare de muncă, lipsa de suport pentru activități de cercetare, statutul medicului în societatea românească.
O consultare făcută de CMMB a avut ca subiect cardul de sănătate. Cu toţii ştim ce probleme de funcţionare are acesta. Răspunsurile medicilor au arătat clar că disfuncţionalităţile cardului au impact asupra activităţii medicale. Rezultatele au fost prezentate de către conducerea CMMB Ministerului Sănătăţii și au fost pe larg reluate de presă.
Un alt chestionar a fost despre asigurările de malpraxis. Am putut obiectiva, astfel, că medicii consideră actualul sistem de asigurări de malpraxis inutil pentru ei și pacienți, servind doar interesul firmelor de asigurări. Medicii arată că nu au putere de negociere și sunt obligați să încheie contractul impus de firma de asigurări, nu au încredere într-un contract-cadru negociat de stat și doresc ca organizațiile profesionale să negocieze în numele lor cu asigurătorii. Principala problemă identificată este că polița nu acoperă daunele morale. Ca soluție la problema daunelor morale, medicii văd plafonarea prin lege a sumelor acordate drept despăgubire sau un contract între pacient și unitatea medicală, care să stabilească nivelul despăgubirilor.
Întrucât această problemă trebuie să aibă o soluţie la nivel naţional, CMMB a trimis rezultatele consultării publice către CMR, dar va continua să militeze pentru modificarea legislaţiei privind asigurările de malpraxis.
Cum ați acționat la nivelul dialogului cu publicul?
În primul rând, am construit un parteneriat cu asociaţiile de pacienţi şi o nouă deschidere către presă. Împreună cu aceste asociații, încercăm să impunem schimbarea Legii asigurărilor de malpraxis, în favoarea medicilor și a pacienților. Am demarat un program de colaborare și de informare a mass-media, astfel încât să putem transmite pozițiile corpului medical, să încercăm creșterea nivelului de informare al jurnaliștilor, pentru a limita abordările senzaționaliste, speculațiile, erorile de documentare. Acest efort este unul continuu, acțiunile se vor desfășura și în 2017, sperăm să putem restabili încrederea în breasla noastră, dar avem nevoie de implicarea tuturor membrilor, pentru că, așa cum atrăgeam atenția, conflictele dintre medici stau cel mai adesea la baza scandalurilor de presă care alimentează suspiciunile și dau apă la moară „concurenței“.
CMMB s-a implicat, de asemenea, în susținerea problemelor medicilor în spațiul public. Nu cu lozinci, ci cu date concrete: împreună cu Fundaţia Colegiului Medicilor Bucureşti, CMMB s-a alăturat Campaniei „Nu agresaţi cadrele medicale!“. Un studiu din 2015 al Fundaţiei a fost promovat în mass-media, avertizând că 85% dintre angajaţii din sistemul medical au fost agresaţi verbal la locul de muncă, iar 10% au fost agresaţi fizic.
Un alt proiect derulat în anul 2016 a fost expoziţia „Spitale dispărute ale Bucureştiului“. Expoziția a oferit o privire asupra activității spitalelor bucureștene a căror funcționare a fost sistată ca urmare a cutremurelor, a bombardamentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a demolărilor și restructurărilor din Perioada Comunistă sau a lipsei de finanțare și a proceselor de retrocedare din perioada postdecembristă. De asemenea, CMMB a susţinut un proiect al Fundaţiei privind vaccinarea, un drept fundamental la sănătate.
Cum va fi anul 2017?
Anul 2017 va fi anul informatizării şi debirocratizării la nivelul Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti. În relația cu funcționarii CMMB, medicii trebuie să constate o îmbunătățire semnificativă: de la modul de adresare până la timpul de așteptare și solicitudinea funcționarului de la ghișeu. Una dintre primele măsuri pe care le-am luat anul trecut a fost ca medicii să intre pe ușa principală, folosită până atunci pentru protocol. A fost un semnal, un mesaj că s-a schimbat abordarea în relația medic-CMMB: funcționarii sunt la dispoziția medicilor, nu invers. Medicii intră pe ușa principală, nu oficialitățile. Acest principiu va fi, în 2017, aplicat în fiecare segment al muncii din CMMB.
Concret, în 2016 am deblocat mecanisme ancrasate, depășite de vreme, și am realizat economii substanțiale în funcționarea Colegiului. Resursele astfel economisite vor fi dirijate pentru a sprijini medicii, pentru a ușura legătura lor cu Colegiul, pentru a reduce timpul alocat operațiunilor administrative și pentru a finanța informarea și educarea lor continuă. Conferința CMMB a avut o participare record în 2016, iar în acest an vrem să depășim această performanță. În ceea ce privește reprezentarea publică, vom continua demersurile pentru o nouă lege a Sănătăţii şi a malpraxisului și vom susține orice inițiativă rezultată din consultările publice, din dialogul permanent cu breasla.
Valentina Grigore
