Implementarea cardului național de sănătate și finalizarea contractelor cost-volum‑rezultat, prin care 5.000 de români cu hepatită C, în stadiul F4, vor primi gratuit tratamentul fără interferon, care promite o rată de vindecare de peste 90%, sunt de departe cele mai importante realizări din acest an ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. După mai bine de șapte ani, sistemul cardului național de sănătate a fost implementat începând cu 1 mai 2015. Iar la un an de la demararea procesului de distribuire a cardului național de sănătate (septembrie 2014), acesta a devenit unicul instrument de decontare și validare a serviciilor medicale, pentru toți românii asigurați, cu vârsta peste 18 ani și cei care au card tipărit. Astfel, începând cu 1 septembrie, toți asigurații care au intrat în posesia cardurilor sau ale căror carduri se află la casele de asigurări au acces la servicii medicale programate, decontate în sistem, doar în baza cardului de sănătate, iar cei care nu au card tipărit au acces la servicii medicale fără card.
Trebuie reamintit că introducerea cardului de sănătate de la 1 mai nu a fost deloc ușoară. Timp de câteva zile, medicii de familie și medicii din anumite spitale mari au acuzat blocarea sistemului și imposibilitatea acordării serviciilor medicale, dar și punerea inutilă a pacienților pe drumuri. De asemenea, sediile caselor județene de asigurări de sănătate au fost luate cu asalt de asigurații veniți să-și ridice cardurile. De cealaltă parte, reprezentanții CNAS au precizat că problemele apărute în utilizarea cardului nu au blocat sistemul și că a fost vorba doar de o întârziere în răspuns, având în vedere că sistemul era suprasolicitat. De atunci, sistemul a funcționat bine în mare parte, însă a fost și un număr semnificativ de zile în care a picat. Potrivit unui comunicat de presă, emis la începutul lunii decembrie de Societatea Națională de Medicina de Familie (SNMF), sistemul nu a funcționat timp de aproximativ 20 de zile, cumulate.
Tot de la 1 mai, în cadrul Programului Național de Oncologie a fost implementat subprogramul de radioterapie, menit să crească numărul de bolnavi tratați prin această metodă. Era mare nevoie de o astfel de inițativă, având în vedere că 75% din totatul românilor care ar avea nevoie de radioterapie nu au acces la acest tratament. Cel puțin așa susțin organizațiile internaționale de pacienți precum European Cancer Patient Coalition (ECPC). În plus, medicii specialiști în oncologie confirmă acuratețea informației.
Subprogramul de radioterapie și-a dovedit rapid eficiența, având în vedere că în doar două luni de la implementare, numărul pacienților tratați, atât în sistemul public, cât și în cel privat, în cele aproximativ 28 de unități medicale aflate în relație contractuală cu CNAS, a crescut de la 10% la 17%.
Terapia fără interferon, pentru
5.000 de români cu hepatită C, stadiul F4
La jumătatea lunii septembrie, reprezentanții CNAS, alături de cei ai Ministerului Sănătății, au anunțat finalizarea contractelor cost-volum-rezultat, pentru introducerea gratuită a terapiei fără interferon și în România. Contractele au fost semnate la începutul lunii octombrie, iar primii pacienții au început să primească noul tratament din decembrie.
Negocierile pentru introducerea terapiei fără interferon, asemuită de experți internaționali ca importanță cu descoperirea penicilinei, au durat mai bine de trei luni. Timpul li s-a părut pacienților ca fiind o eternitate, mai ales că noua terapie a fost anunțată la nivel mondial încă din ultima decadă a anului 2014. În cadrul procesului de negociere au avut loc 33 de şedinţe de negociere directă, iar convocările firmelor participante la negocieri s-au efectuat în acelaşi timp şi s-a utilizat acelaşi mod de transmitere a invitaţiei. Concret, negocierile s-au purtat simultan sau la cel mult una-două zile distanţă.
Contractele cost-volum-rezultat sunt o premieră pentru piața din România. Conform acestor documente, CNAS plătește doar tratamentul pacienţilor la care se obţine un rezultat terapeutic susținut. În cazul contractului pentru introducerea terapiei fără interferon, valabil un an compania care a câștigat negocierile suportă investigațiile necesare stabilirii stadiului bolii, precum și viremiile şi fibroscanul pentru stabilirea gradului de fibroză. În plus, compania susţine financiar și un program de monitorizare a pacientului pentru a garanta rezultatul medical.
În ceea ce privește costurile, putem spune că România a reușit să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din Europa pentru tratarea a 5.000 de români cu hepatită C, în stadiul F4. Suma nu a fost anunțată oficial, însă autoritățile garantează că este un preț mult mai bun decât cele obținute de alte țări europene. Neoficial, sumele ar varia între 11.000 și 13.000 de euro, pentru o cură de tratament, per pacient.
Peste 120 de dosare pentru tratamentul fără interferon, depuse la CNAS
123 de dosare pentru accesul la tratamentul fără interferon au fost depuse la sediul CNAS. Acestea au fost evaluate conform criteriilor de eligibilitate stabilite în protocolul terapeutic de comisia de experți pentru afecțiuni hepatice a CNAS, începând cu 25 noiembrie 2015.
Până la jumătatea lunii noiembrie, au fost distribuite un număr de 2.720 de vouchere pentru investigaţii în cele 11 centre din ţară desemnate pentru evaluarea şi monitorizarea pacienţilor în vederea acordării tratamentului fără interferon. Perioada de valabilitate a investigaţiilor efectuate în baza acestor vouchere este de trei luni. Procesul de distribuire a voucherelor va continua.
În ceea ce privește costurile, putem spune că România a reușit să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din Europa pentru tratarea a 5.000 de români cu hepatită C, în stadiul F4.
de la 1 mai, în cadrul Programului Național de Oncologie a fost implementat subprogramul de radioterapie, menit să crească numărul de bolnavi tratați prin această metodă.
