Politici de Sanatate

Strategia Națională de Sănătate: un prim pas spre o reformă coerentă a sistemului sanitar românesc

12 septembrie
12:41 2014
Strategia Națională de Sănătate: un prim pas spre o reformă coerentă a sistemului sanitar românesc

Laurenţiu Mihai, Director Executiv APMGR

Noua „Strategie Națională de Sănătate 2014-2020” ar putea reforma într-un mod coerent și sustenabil sistemul de sănătate din România, întrucât multe dintre măsurile propuse reprezintă un real progres din punctul de vedere al legislației în domeniul Sănătății. Există însă numeroase impedimente, cele mai importante fiind finanțarea insuficientă a sistemului de sănătate și riscul ca strategia să nu fie respectată și de guvernele următoare.

Unul dintre cele mai mari riscuri ale unei astfel de strategii este ca aceasta să rămână la stadiul de proiect, în contextul instabilității cadrului legislativ din România și al ciclului electoral, așa cum s-a întâmplat cu Strategia Națională din 2004, care a rămas în mare parte neimplementată pe fondul schimbărilor de concepție asupra reformei în domeniul Sănătății.

Pe lângă aceste riscuri, strategia are și un grad de inconsistență între obiectivele asumate și finanțarea prevăzută pentru acestea. Obiectivele ambițioase ale strategiei nu pot fi realizate în condițiile în care problema finanțării sistemului sanitar românesc rămâne nesoluționată. În nota de fundamentare a strategiei se menționează că bugetul alocat Sănătății pentru 2015 se menține la nivelul celui din acest an, iar creșterile estimate pentru perioada 2016-2020 rămân marginale. Dezvoltarea unor servicii de sănătate de calitate și accesibile tuturor, axate pe prevenție, reorganizarea serviciilor spitalicești, consolidarea serviciilor clinice ambulatorii sau dezvoltarea soluțiilor de e-health, măsuri asumate de Ministerul Sănătății prin noul proiect, sunt niște reforme necesare, pliate pe nevoile reale ale sistemului de sănătate și ale populației din România, însă costisitoare. În contextul menținerii nivelului redus de finanțare a sistemului sanitar, implementarea acestor programe este nerealistă.

O soluție în acest sens ar putea fi utilizarea mai eficientă a resurselor existente. Încurajarea consumului de medicamente generice ar determina economii la bugetul de stat și ar putea debloca o parte din fondurile folosite pentru cheltuielile cu medicamente. Acești bani ar putea fi apoi direcționați către alte zone sub presiune ale sistemului sanitar. Un studiu realizat de KPMG, la solicitarea APMGR, în 2013, a arătat că o creștere a proporției volumului de prescrieri de medicamente generice poate contribui substanțial la reducerea costurilor sistemului de sănătate publică prin generarea unor economii anuale de peste 100 de milioane de euro pentru stat și pacienți.

O mai mare utilizare a medicamentelor generice este, de altfel, vizată de Strategia Națională, una dintre măsurile propuse fiind tocmai realizarea unor campanii de informare privind medicamentele generice și oportunitatea pentru consumatori de a face economii în farmacii prin alegerea acestora. Măsura este salutară și necesară, mai ales în contextul în care din 2011 s-a înregistrat o reducere a consumului de medicamente generice în favoarea variantelor mai scumpe, de la 36% la 28%. Beneficiile unor astfel de politici au un impact pe termen lung atât asupra sănătății și cheltuielilor cu sănătatea, cât și în privința creșterii accesului la tratamente de înaltă calitate pentru pacienți.

O altă măsură benefică este propunerea privind monitorizarea modului în care medicii fac prescrierea de medicamente. Aceasta ar putea rezolva problemele sistemului actual care stimulează recomandarea medicamentelor scumpe în defavoarea celor generice. Adoptarea unor politici publice care să încurajeze prescrierea de medicamente generice, mai accesibile ca preț însă echivalente din punctul de vedere al calității, siguranței și eficacității cu produsele originale, și apoi monitorizarea comportamentului medicilor și farmaciștilor ar avea efecte benefice incontestabile asupra sistemului de sănătate. În Franța, spre exemplu, există o cotă minimă de prescriere a medicamentelor generice, care este undeva la 80% din totalul medicamentelor prescrise, iar rezultatele sunt extraordinare: s-au obținut economii de aproximativ 6 miliarde de euro într-o perioadă de numai 2-3 ani. Acolo, casa de asigurări fixează praguri de prescriere pentru medici și fiecare medic care atinge acest prag primește anumite avantaje. Cei care sunt cu mult sub pragul fixat sunt chemați la discuții și încurajați să facă aceste economii pentru că în acest mod mai mulți pacienți beneficiază de tratament. În plus, sunt în curs de implementare măsuri de încurajare a eliberării de medicamente generice în farmacii, dar un rol foarte important în această privință îl au campaniile de informare a populației.

Evaluarea obligatorie a impactului bugetar pentru medicamentele nou introduse spre compensare este, de asemenea, o măsură bine-venită, dat fiind costul ridicat al actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule. Conform estimărilor APMGR, costurile anuale suplimentare determinate de medicamentele propuse în acest moment pentru compensare ar putea ajunge la circa două miliarde de lei în 2016, un cost neinclus în actualul buget al Sănătății. APMGR a propus deja autorităților și industriei o regândire a sistemului de compensare pentru tratamentele farmaceutice, prin înființarea unei structuri de farmaco-economie în cadrul unității de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA), care să facă o evaluare reală a impactului financiar corespunzător includerii de molecule noi în sistemele de compensare. O soluție în acest sens ar putea fi compensarea la un nivel de referință inferior a moleculelor noi care au indicații și efecte similare cu alternativele lor mai accesibile.

Implementarea noii Strategii Naționale de Sănătate ar putea îmbunătăți starea actuală a sănătății din România și ar fi un pas înainte spre crearea unui sistem de sănătate modern. Tocmai de aceea, sperăm că de această dată va exista curajul politic pentru transpunerea măsurilor propuse în politici concrete.

Un studiu realizat de KPMG, la solicitarea APMGR, în 2013, a arătat că o creștere a proporției volumului de prescrieri de medicamente generice poate contribui substanțial la reducerea costurilor sistemului de sănătate publică prin generarea unor economii anuale de peste 100 de milioane de euro pentru stat și pacienți.

Încurajarea consumului de medicamente generice ar determina economii la bugetul de stat și ar putea debloca o parte din fondurile folosite pentru cheltuielile cu medicamente.

Adoptarea unor politici publice care să încurajeze prescrierea de medicamente generice, mai accesibile ca preț însă echivalente din punctul de vedere al calității, siguranței și eficacității cu produsele originale, și apoi monitorizarea comportamentului medicilor și farmaciștilor ar avea efecte benefice incontestabile asupra sistemului de sănătate.

Conform estimărilor APMGR, costurile anuale suplimentare determinate de medicamentele propuse în acest moment pentru compensare ar putea ajunge la circa două miliarde de lei în 2016, un cost neinclus în actualul buget al Sănătății.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: