Politici de Sanatate

Speranţa de viaţă este în creştere, dar în Republica Moldova prea multe persoane mor prematur, înainte de vârsta pensionării

19 noiembrie
13:50 2014
Speranţa de viaţă este în creştere, dar în Republica Moldova  prea multe persoane mor prematur, înainte de vârsta pensionării

Interviu cu dr. Jarno Habicht, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății pentru Republica Moldova

Deşi Republica Moldova este una dintre ţările fruntaşe în Europa de Est în ceea ce priveşte alocarea banilor pentru Sănătate, principala provocare rămâne accesul la serviciile medicale de calitate.

Dle Habicht, care sunt perspectivele pentru ca problemele din Republica Moldova să fie rezolvate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii? Au pacienţii acces la servicii medicale de calitate?

Republica Moldova se confruntă cu o provocare, comună de altfel, în mare parte, şi noilor state ale UE – pe de o parte, există povara bolilor transmisibile, precum HIV, hepatita, tuberculoza, rezistenţa la antibiotice, ce reprezintă o problemă complexă, iar pe de alta – povara bolilor netransmisibile – cancer, boli cardiovasculare şi multe alte afecţiuni cauzate de factorii principali de risc, precum fumatul, consumul abuziv de alcool, supraponderabilitatea şi inactivitatea fizică. Aşadar, Moldova se confruntă cu o provocare dublă, la care trebuie să lucreze deopotrivă sistemul de sănătate şi societatea. Este nevoie de o abordare complexă şi sistemică a aspectelor precum finanţarea sectorului Sănătăţii, prestarea de servicii medicale, asigurarea accesului la medicamente, asigurarea resurselor umane în Sănătate.

Dar am văzut că Republica Moldova acordă o atenţie sporită Sănătăţii din punctul de vedere al cheltuielilor publice. Astfel, Moldova este una dintre puţinele ţări unde 10% din PIB sunt alocaţi Sănătăţii, chiar mai mult decât în unele ţări UE, fiind unul dintre fruntaşi la acest capitol în Europa de Est. Dacă e să comparăm cu România, am vedea că alocările din PIB sunt de două ori mai mari decât în România, dar desigur în valoarea reală a dolarului aceste alocaţii sunt de două ori mai mici, ţinând cont de nivelul actual de dezvoltare al ţării şi de resursele limitate. Procentul e chiar mai mic, dacă e să comparăm momentul în care a început criza financiară în 2008, diferenţa dintre Moldova şi România a devenit mai mică, alocările pentru Sănătate din România rămânând mai mult sau mai puţin stabile, iar în Moldova acestea au crescut. Putem adăuga aici că societatea pune valoare pe Sănătate, guvernul investind în Sănătate din PIB, dar, cu toate acestea, încă există provocări. Apoi, când vine vorba despre accesul la serviciile medicale de calitate, apare o problemă, care se întâlneşte în oricare altă ţară. N-am întâlnit nicio ţară în care să nu existe îngrijorarea cu privire la accesul la serviciile medicale, de aceea, şi în UE, OMS studiază accesul la serviciile medicale în fiecare an, în fiecare ţară.

Dacă facem o comparaţie între anii 2008 şi 2012, am constata că în 2008 ponderea persoanelor care declarau că nu aveau acces la servicii medicale din motive financiare s-a micşorat: de la 29% în 2008 la 14% în 2013. Deci se poate observa o reală îmbunătăţire. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că atunci când analizăm sistemul, există o provocare în ceea ce priveşte creşterea calităţii. Aşadar, dacă mă întrebaţi dacă accesul s-a îmbunătăţit pentru toată lumea, atunci răspunsul e nu. Pentru că aceia care locuiesc în zonele rurale, cei care sunt săraci sau cei care nu au o asigurare medicală de fapt se ciocnesc de mai multe bariere în accesul la servicii medicale. De asemenea, mai mult de jumătate din resursele sistemului de sănătate reprezintă plăţi directe făcute de pacienţi, lucru ce-i pune sub un risc financiar sau le creează alte bariere în accesul spre servicii şi medicamente. Situaţia s-a îmbunătăţit în general, dar nu pentru toată lumea şi din nou asta este ceea ce noi numim inegalitate în domeniul sănătăţii, provocare pe care o putem întâlni şi în alte ţări. În acest sens, Politica europeană a OMS „Sănătate 2020” are două aspecte: abordarea inegalităţilor şi o mai bună guvernare.

În contextul dat, cred că situaţia în domeniul Sănătăţii se îmbunătăţeşte încet, datorită investiţiilor private şi publice, dar mai avem de aşteptat, deoarece serviciile medicale încă nu pot fi oferite tuturor. Anul trecut, în cadrul consultaţiilor naţionale privind Agenda de dezvoltare post-2015, sondajele au scos la iveală date foarte interesante cu privire la ce fel de viitor le-ar plăcea moldovenilor să aibă, inclusiv sub aspectul Sănătăţii. Astfel, 36%, mai mult de o treime din populaţie, îşi doreşte un acces mai bun la servicii, iar 24%, adică o pătrime, a spus că i-ar plăcea să aibă un stil de viaţă mai bun şi Sănătatea să fie mai mult promovată. Ce vedem e că Sănătatea e foarte importantă pentru oameni, nu doar pentru guvern, şi că oamenii vor să aibă o viaţă mai lungă şi mai bună. Aceste aspecte sunt extrem de importante şi de aceea cred că e datoria noastră, a OMS, să oferim sprijin Republicii Moldova.

Ce programe derulaţi anul acesta în Moldova?

Oficiul OMS de la Chişinău este implicat în multe reforme şi programe, conform necesităţilor ţării. Nu avem proiecte specifice, dar avem o abordare complexă, sistemică, după cum am spus mai devreme, a tuturor problemelor. Programele de lucru ale OMS în Republica Moldova oferă una dintre cele mai mari asistenţe tehnice din Regiunea Europeană, în special în elaborarea politicilor şi strategiilor, precum şi consolidarea capacităţilor în domeniu. Din câte cunoaşteţi, OMS activează în domenii precum sănătatea publică, serviciile medicale, finanţarea sistemului de Sănătate, abordarea Sănătăţii prin prisma implicării întregii societăţi, controlul tutunului, alcoolului etc.

În ceea ce priveşte munca noastră, atât Oficiul OMS din Republica Moldova, cât şi Oficiul Regional şi Cartierul General, împreună cu autorităţile naţionale, muncesc în ariile prioritare pentru ţară. Această muncă înseamnă misiuni, evaluări, întâlniri şi dialoguri de politici. OMS activează în întreaga ţară, iar dialogul cu autorităţile este unul foarte deschis, inclusiv cu autorităţile publice locale şi cu populaţia. E plăcut să lucrezi în Moldova. Graţie acestui dialog deschis, avem oportunitatea de a lucra cu un pachet amplu de programe şi cu mai mult de 20 de parteneri internaţionali din sectorul Sănătăţii. Partenerii vin în Moldova pentru că există această deschidere şi pentru că există abilitatea în a înregistra rezultate. În acelaşi timp, pe lângă faptul că Moldova a beneficiat de suport, la rândul său Moldova s-a făcut auzită pe plan internaţional privind diplomaţia în Sănătate, făcând parte din diverse reţele internaţionale şi împărtăşind propria experienţă privind implementarea reformelor cu ţările cu venituri mici şi medii. Cu toate acestea, Moldova, în calitate de ţară cu venituri medii, şi-a luat acum mai multe responsabilităţi, abordând la ora actuală sănătatea reproductivă, HIV şi tuberculoza, vaccinările, sănătatea mintală, drepturile omului etc.

Este o perspectivă pozitivă şi optimistă.

Viitorul OMS ca organizaţie este promiţător, toate aceste acţiuni fiind parte a reformei OMS începute acum câţiva ani. Pentru că OMS face mai mult decât recomandări cu privire la politicile sanitare, or, asistenţa tehnică oferită de OMS şi consolidarea capacităţilor constituie noile mandate. Nu pot să trec cu vederea activităţile Oficiului OMS din Republica Moldova desfăşurate în ultimii ani în regiunea Transnistriei, este important să construim punţi şi să fortificăm capacităţile, OMS implementând activităţi în domenii precum sănătatea perinatală, bolile netransmisibile, finanţarea sistemului, asistenţă şi schimb de experienţă.

De asemenea, Moldova a introdus vaccinuri noi, iar OMS evaluează implementarea acestor vaccinuri, contribuind la obţinerea sprijinului de mai departe din partea Alianței Globale pentru Vaccinuri și Imunizare. Există un suport şi în domeniul HIV şi TB.

Dar aş spune că cea mai importantă parte, cele mai multe eforturi ale echipei OMS au fost depuse în direcţia consolidării sistemelor de sănătate şi abordarea bolilor netransmisibile – 75% din eforturile şi timpul nostru sunt dedicate acestor două arii. Simţim că e nevoie de o abordare sistemică, de servicii de asistenţă medicală primară şi specializate mai bune, dar şi de un sector spitalicesc mai eficient.

Investiţiile din ultimii ani au asigurat un început bun, dar ce facem cu acele spitale unde n-au fost făcute investiţii, pentru că Moldova, ca şi alte ţări, a moştenit o reţea enormă de spitale? De exemplu, Estonia a acţionat rapid în ceea ce priveşte reţeaua spitalicească, pe când Letonia a demarat reforma mai târziu, în timpul crizei financiare, pentru că s-a convins că spitalele consumă prea multe resurse şi nu sunt de fapt utile. Ştiu că în România se discută despre cum să duci mai departe reforma sectorului spitalicesc, aşa că această provocare este mereu şi în atenţia OMS.

Un alt aspect al muncii noastre ţine de analiza pieţei medicamentelor şi elaborarea recomandărilor pentru asigurarea şi sporirea accesului la medicamente al tuturor persoanelor. Vedem cum numeroşi pacienţi sunt nevoiţi să cheltuiască mai mult de jumătate din salariul ori pensia lor lunară pentru a-şi procura cele necesare. Când facem analiza comparativă, peste ani, de exemplu, în cazul diabetului, descoperim că situaţia s-a îmbunătăţit. În cazul medicamentelor pentru hipertensiune, mai sunt aspecte de îmbunătăţit. Ştim că dintre toţi aceia care au nevoie de tratament, doar 25% iau de fapt medicamente. În acelaşi timp, observăm că speranţa de viaţă în Moldova se îmbunătăţeşte, e o veste bună, dar, comparând detaliile speranţei de viaţă cu alte ţări, atunci în Moldova prea multe persoane mor prematur. De fapt, nu au ajuns la vârsta pensionării. Asta se datorează atât factorilor din afară, cât şi din interiorul sistemului de Sănătate. Cei din afară reprezintă factorii de risc principali, precum tutunul, consumul abuziv de alcool şi alimentaţia nesănătoasă. Există măsuri efective, precum mărirea taxelor la tutun şi băuturi alcoolice, interzicerea publicităţii, informarea, reducerea consumului de sare, consiliere la timp şi tratament adecvat. Astea sunt aspectele pe care încercăm să le abordăm. Un singur exemplu aici, Legea tutunului, care a fost printre priorităţi: mulţi parteneri, inclusiv OMS, au muncit de-a lungul timpului ca această lege să ajungă în final în Parlament. Pentru eforturile sale, prim-ministrul Republicii Moldova, dl Iurie Leancă, a primit anul acesta cea mai înaltă distincţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în urma realizărilor obţinute în domeniul controlului tutunului. Premiul, ce a constat într-o medalie şi o diplomă de recunoştinţă, a fost oferit cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun.

Care sunt recomandările OMS pentru Republica Moldova în domeniul tratamentelor inovative? În România e o anume controversă generice – inovative.

Politica farmaceutică este una foarte complexă. Dacă e să privim 15 ani în urmă, când accesul la medicamente era destul de limitat, astăzi observăm numai lucruri pozitive. După fondarea în 2004 a Companiei Naţionale de Asigurări Medicale, tot mai multe medicamente compensate se regăsesc pe listă. Şi putem vedea că nu e vorba doar de medicamente, ci şi de acoperirea anumitor boli. Dar ştim că situaţia actuală e foarte departe de aşteptările pe care le are populaţia. Conform studiilor noastre, am constatat că unele dintre medicamentele generice vechi, care sunt pe listă sau ar trebui să fie pe listă, doar în proporţie de 50% sunt disponibile în farmacii. Una dintre recomandările OMS ţine de utilizarea raţională a medicamentelor şi prescrierea raţională a acestora. Este foarte important ca doctorii să ia decizii bazate pe dovezi, cele mai bune pentru pacient, dar luând în calcul şi faptul ca pacientul să-şi poată permite procurarea medicamentelor prescrise.

În ceea ce priveşte politicile sau recomandările bazate pe dovezi, am realizat în Moldova în ultimii trei ani o serie de studii de politici, abordând probleme precum spitalele, asistenţa medicală primară, accesul la servicii medicale, politica medicamentelor, sănătatea adolescentului, finanţarea sănătăţii. Am încercat să acoperim toate aceste aspecte, să furnizăm o platformă de discuţii pentru a dezbate toate situaţiile existente, atât la nivel naţional, cât şi la cel internaţional. Aceasta este, deci, o parte din munca pe care o facem la OMS – nu luăm decizii, dar elaborăm recomandări, pregătim mediul pentru discuţii. Aşa cum am văzut în alte ţări, acest mediu de discuţii nu este prea prezent şi nu funcţionează legal.

Ce ne puteţi spune despre e-health în Moldova?

De câţiva ani lucrăm în această direcţie, oferind suport tehnic Ministerului Sănătăţii spre a dezvolta strategii e-health. Mulţi parteneri au contribuit la dezvoltarea acestui sector: Uniunea Europeană, Banca Mondială, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Guvernul Estoniei, câteva  centre din Norvegia. Moldova încă dezvoltă acest sector, există o mulţime de discuţii, care ţin de extinderea de e-health din cadrul îngrijirilor primare şi în sistemul spitalicesc, pentru a aborda în comun acest aspect. E-health ajută sistemul de sănătate să funcţioneze şi este şi o interfaţă cu pacientul. Un alt aspect important îl reprezintă serviciul de mobile-health, o reală oportunitate, mai ales dacă luăm în considerare extinderea telefoanelor mobile. Moldova este una dintre ţările europene cu nivelul cel mai ridicat de penetrare a pieţei telefoniei mobile. Sunt puţin îngrijorat că în Moldova unii oameni au telefoane mobile şi nu au acces la apă potabilă sigură şi curată.

Privind din perspectiva inovaţiei, această oportunitate trebuie utilizată la maximum, pentru a ajunge la oameni. Există deja câteva iniţiative, ştiu că autorităţile naţionale se gândesc cum să extindă  serviciile m-health pentru a avea rezultate mai bune în tuberculoză, ştiu că sunt iniţiative şi în sectorul privat, precum programul de monitorizare a bolilor cardiovasculare. În Moldova vedem multe iniţiative frumoase şi apare doar o singură provocare: cum să le gestionăm şi să le aplicăm, pentru ca oamenii să nu fie confuzi şi să le implementeze. Toate aceste iniţiative sunt la început de drum şi avem nevoie de un sistem care să le coordoneze. E bine ca această platformă să funcţioneze nu doar în sectorul Sănătăţii, ci să surprindă şi întregul sector public, pentru a putea interacţiona mai eficient unul cu altul…

Oficialul OMS din Republica Moldova îşi concentrează principalele eforturi în dialogul de politici, dezvoltarea capacităţilor în sistemul de sănătate şi abordarea bolilor netransmisibile.

Situaţia s-a îmbunătăţit în general, dar nu pentru toată lumea şi din nou asta este ceea ce noi numim inegalitate în domeniul sănătăţii, provocare pe care o putem întâlni şi în alte ţări.

Consolidarea sistemului de sănătate şi abordarea principiului implicării întregii societăţi este o soluţie pentru întreaga Moldovă.

Pentru a trăi mai bine, oamenii din Republica Moldova aşteaptă servicii medicale mai bune şi posibilităţi de a adopta un mod de viaţă sănătos.

În cazul medicamentelor pentru hipertensiune, mai sunt aspecte de îmbunătăţit. Ştim că dintre toţi aceia care au nevoie de tratament, doar 25% iau de fapt medicamente.

Legea tutunuluit a fost printre priorităţi: mulţi parteneri, inclusiv OMS, au muncit de-a lungul timpului ca această lege să ajungă în final în Parlament. Pentru eforturile sale, prim-ministrul Republicii Moldova, dl Iurie Leancă, a primit anul acesta cea mai înaltă distincţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în urma realizărilor obţinute în domeniul controlului tutunului.

Am realizat în Moldova în ultimii trei ani o serie de studii de politici, abordând probleme precum spitalele, asistenţa medicală primară, problemele accesului la servicii, politica medicamentelor, finanţarea Sănătăţii.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: