Ministerul Sănătății a realizat Planul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și de monitorizare a utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței. Documentul a fost elaborat de un grup de lucru format din specialiști epidemiologi, microbiologi, de boli infecțioase și de sănătate publică și include principalele direcții de acțiune care trebuie urmate în perioada următoare în cele mai importante spitale din țară unde pot apărea mai frecvent infecții nosocomiale și unde se înregistrează cele mai mari consumuri de antibiotice.
“Vrem să dezvoltăm programul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale existent, care este în acest moment un program restrâns. Este vorba despre o strategie pe termen scurt, mediu și lung” a declarat conf. univ. dr. Victor Strâmbu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
O primă acțiune constă în evaluarea situației existente în spitalele mari din țară, împreună cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică.
“În următoarele 2 luni vom începe în 70 de spitale de urgență, institute, spitale mari mai multe evaluări pe baza unor chestionare care vor fi analizate de către specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică. Ulterior, vom lua anumite decizii și măsuri pentru ca în 2017 să demarăm un program structurat de identificare, raportare și control al infecțiilor nosocomiale”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și consilier onorific al ministrului Sănătății, adăugând că este important ca publicul să înțeleagă că “nu există spital de pe această planetă în care să nu existe astfel de infecții și că important este să le depistăm și să le controlăm”.
Măsurile care urmează să fie luate pe baza analizei chestionarelor vizează resursele umane și financiare, dezvoltarea de ghiduri și metodologii de diagnostic și supraveghere a infecțiilor nosocomiale și rezistenței la antibiotice, modificări în structura organizatorică și de personal a unităților sanitare, precum și completarea echipamentelor și dotărilor necesare activității în aceste domenii.
Pe termen mediu, se intenționează dezvoltarea unor activități în spitale care să permită utilizarea judicioasă a antibioticelor, supravegherea și intervenția eficace, dar și încurajarea raportării infecțiilor nosocomiale, pe baza unor indicatori măsurabili.
“Ne propunem o schimbare de abordare a problemei rezistenței microbiene. Spitalele trebuie să aibă structuri bine definite și funcționale care să se ocupe de infecții, un compartiment care să sprijine prescrierea corectă a antibioticelor în spitale, precum și un laborator de microbiologie. Este o problemă care ne privește pe toți și de aceea este nevoie de formarea întregului personal medical în acest domeniu”, a declarat conf. univ. dr. Gabriel Popescu, medic primar la Institutul Național de Boli Infecțioase “Matei Balș” și membru în grupul de lucru al Ministerului.
Planul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și de monitorizare a utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței își propune să dezvolte capacitatea de diagnostic, prevenire și control a infecțiilor nosocomiale, să îmbunătățească raportarea infecțiilor, activitatea de supraveghere și să limiteze rezistența bacteriană și antimicrobiană în spitale.
Principalele direcții de acțiune:
– creșterea capacității de identificare a pacienților infectați/colonizați cu germeni ce reprezintă risc major epidemiologic (creșterea capacității de orientare clinică și a calității activității de laborator);
– îmbunătățirea performanțelor laboratoarelor de microbiologie și a capacității de orientare clinică privind infecțiile nosocomiale;
– eficientizarea activităților de prevenire și control a infecțiilor nosocomiale și extinderea sferei de acoperire a acestora; îmbunătățirea raportării prin modificarea percepției punitive a disgnosticării și declarării acestora;
– îmbunătățirea modalităților de utilizare a antibioticelor în spitale: prescrierea după protocoale, aviz specializat pentru antibioticele de rezervă, monitorizarea și interpretarea rezistenței bacteriilor cu risc major după standarde unitare;
– creșterea nivelului de cunoaștere al personalului medical privind infecțiile nosocomiale și rezistența bacteriană cu modificarea percepției punitive a diagnosticării și declarării acestora.
Estimările globale europene din ultimii 10 ani arată că 5,5-7,5% din totalul pacienţilor internaţi contractează infecții nosocomiale. În România, raportările oficiale (ceea ce comunică spitalele) sunt doar de 0,2-0,25%. Date mai credibile pentru ţara noastră au fost furnizate prin participarea la un studiu european în 2012, și anume că procentul minim este de 2,7%, ceea ce prin extrapolare ar reprezenta circa 100.000 de cazuri înregistrate anual în România.
Sursa: Ministerul Sănătății
