Politici de Sanatate

Sistemul de sănătate are nevoie de creșterea finanțării pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor pacienților români

14 octombrie
14:34 2019
Sistemul de sănătate are nevoie de creșterea finanțării pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor pacienților români

Interviu cu Attila Fejer,  președinte LAWG

Care sunt propunerile dumneavoastră concrete de a crește în primul rând puterea de finanțare?

Proiectul nostru a încercat să investigheze toate cele patru paliere de finanțare pentru sistemul de sănătate. Dacă vorbim de asigurările sociale de sănătate, principala limitare este că un număr foarte mic de cetățeni plătește aceste contribuții, sistemul fiind susținut de o treime din beneficiari. De asemenea, există și foarte multe categorii exceptate de la plata lor. O primă direcție identificată pentru creșterea finanțării este să se analizeze oportunitatea renunțării la anumite exceptări. Bineînțeles, există și categorii sociale care trebuie protejate, dar, în același timp, dacă ne gândim la numărul foarte mare al pensionarilor din România, sunt și pensionari care și-ar permite să plătească o contribuție la sistemul de sănătate. Sigur, este o măsură nepopulară și nu ne putem aștepta ca tocmai într-o perioadă electorală să existe deschidere pentru demararea unui astfel de demers. Cu toate acestea, grupul de experți ai platformei recomandă reanalizarea acestei opțiuni de finanțare, mai ales din perspectiva asigurării sustenabilității pentru sistemul de sănătate pe termen lung.

Următoarea sursă de finanțare ar putea fi creșterea subvențiilor de la bugetul de stat. În contextul exceptării multor categorii de beneficiari de la plata contribuției la sănătate, statul trebuie să compenseze veniturile în locul lor. Altfel, sistemul se dezechilibrează.

Al treilea palier se referă la asigurările voluntare de sănătate. Acest domeniu este într-un stadiu foarte incipient în România.Pe de o parte, există abonamentele medicale ale clinicilor private, iar acest lucru este benefic pentru că, deși respectivele contribuții nu ajung la bugetul de stat, sistemul public este totuși degrevat de o serie de servicii medicale. Pe de ală parte, asigurările voluntare de sănătate ar putea să completeze sistemul public. În măsura în care nu ne permitem să acoperim din fonduri publice toate serviciile pentru pacienți, zona de asigurări voluntare de sănătate poate face acest lucru. Asigurarea voluntară funcționează și în alte state într-un mod foarte simplu: beneficiarii serviciilor de sănătate plătesc contravaloarea lor, după care asigurătorul decontează factura în funcție de serviciile și riscurile acoperite în contractul de asigurare voluntară de sănătate.

Al patrulea palier ar fi contribuțiile directe din partea pacienților – coplățile. Având în vedere limitările finanțării sistemului de sănătate, există măsuri, chiar și simbolice, care pot duce la economii importante în sistem și pot completa necesarul de venituri. Aici mă refer și la risipa de medicamente. De foarte multe ori se întâmplă ca pacienții să nu își ia tratamentul. Pentru că a primit o rețetă compensată sau gratuită de la medicul curant, pacientul merge în farmacie, își ia medicamentele și le adaugă la stocul deja existent în casă. Dacă ar exista o taxă simbolică pe rețetă după modelul altor state, cu rol de responsabilizare, pacientul nu s-ar mai duce în farmacie, atâta timp cât ar avea medicamentele acasă.

Ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, a venit cu propunerea de a finanța tot ce înseamnă medicament inovativ, cu condiția ca acesta să dovedească o eficiență concretă și un impact asupra pacientului direct proporțional cu prețul medicamentului. Ar putea fi această idee acceptată de membrii LAWG?

Salutăm această inițiativă. Un capitol din Carta Albă este dedicat exact valorii adăugate a medicamentelor inovative. Susținem schimbarea modalității de evaluare a medicamentelor, recompensarea inovației în plus aduse de un medicament nou, plata pe rezultat, realizarea unor noi mecanisme de acces facilitat prin care să se deconteze valoarea adăugată pe care o aduce un serviciu medical sau un medicament.

Vorbim, pe de o parte, de accesul imediat al pacientului la inovație, dar, pe de altă parte, sunt foarte multe situații în care companiile farma nu doresc să intre pe piața românească. Cum comentați acest aspect?

Din fericire, putem spune că majoritatea companiilor inovatoare sunt prezente în România. Însă nu putem garanta că ele vor și rămâne pe termen lung aici. Concret, ne referim la impactul măsurilor de control al costurilor cu medicamentele prin practicarea prețului minim european în combinație cu taxa clawback, care este în creștere. Astfel, sistemul de sănătate devine foarte neatractiv pentru un investitor care ar vrea să vină în România, pentru că, pe de o parte, trebuie să dea cel mai mic preț din Europa și peste acest preț trebuie să mai plătească o taxă suplimentară de 25%, în afară de toate dările către stat. Sunt deja inițiative la nivelul Ministerului Sănătății de schimbare a politicii de preț pentru medicamente în România, precum și un grup de lucru cu industria pentru revizuirea taxei clawback. Utilizarea prețului minim european a generat discontinuități în tratamentul pacienților cu unele medicamente, deoarece, din cauza diferenței de preț, există produse reexportate către piețe cu prețuri mai mari. Ministerul Sănătății analizează acum modificarea metodologiei de preț, în așa fel încât să permită un preț de înregistrare a medicamentelor mai mare decât în prezent, s-a discutat despre media celor 12 țări de referință, nu despre prețul minim.

În țările dezvoltate, „la modă” este prevenția. Se implică firmele farma membre LAWGîn această formă de modernizare a societății românești?

Aș zice că industria este mult mai interesată să facă prevenție, și nu doar declarativ. Cele mai multe campanii de prevenție, de screening (în cancerul de sân, în cancerul de prostată, etc), campanii educaționale pe boli cronice (de exemplu, pe diabet), campanii de informare pe vaccinare- toate sunt susținute în mare măsură de industria farmaceutică. Ne asumăm și acest rol social de a educa, de a face prevenție, screening și, în felul acesta, să avem o populație mai sănătoasă. Foarte importantă, însă, este și prevenția secundară- dacă tratăm corect și timpuriu un bolnav, îi prevenim complicațiile. Un om mai sănătos nu va deveni asistat social, ci va fi reinserat în câmpul muncii, va fi mai activ, va plăti taxe, contribuind astfel la creșterea economică. Putem vorbi de investiție în sănătate, nu de costuri.

Este adevărat că reprezintă o situație win- win pentru pacienți și sistem: pe de o parte, boala acestora este depistată devreme și poate fi tratată mult mai ușor, neajungându-se la complicații costisitoare, internări în spital, iar sistemul de sănătate câștigă, deoarece își tratează mai ieftin pacienții.

Care a fost până acum cea mai mare provocare pe care ați avut-o în calitate de președinte LAWG?

Provocările interne au fost legate de găsirea mandatului comun. Până la urmă, suntem companii private, nu suntem companii nonprofit, fiecare are un interes comercial și este nevoie de diplomație și altruism ca să lupți pentru interesul comun al tuturor membrilor asociației. În ceea ce privește provocările externe, pentru o asociație care reprezintă industria, o provocare majoră este să-ți construiești credibilitatea, tocmai pentru că reprezinți industria de medicamente și ai un interes comercial, legitim, de altfel, dar care, cumva, te pune într-o lumină subiectivă. Cred că lucrul cel mai important este să arătăm că putem fi obiectivi, că putem să ne gândim la binele sistemului și să construim acest capital de încredere în relația cu autoritățile și toți actorii implicați în dezvoltarea acestui sistem. Pe lângă aceste aspecte, desele schimbări la nivelul instituțiilor din sănătate creează dificultăți în păstrarea unui dialog îndelungat cu autoritățile, iar de aceea ne dorim să avem constanță și stabilitate, tocmai pentru a putea construi pe termen mediu și lung.

Ce programe va avea LAWG în următoarea perioadă?

Vom continua acest proiect care vizează resursele pentru sănătate, trecem la lucruri concrete, avem 27 de recomandări ale experților în politici de sănătate și fiscale.Practic, urmează implementarea planului de acțiune în colaborare cu autoritățile, cu experții, prin proiecte legislative. Suntem în curs de selecție a consultanților juridici pentru a transpune aceste recomandări în inițiative legislative, iar focusul asociației va fi în această direcție susținută de toți participanții în cadrul platformei. În plus, de mulți ani, LAWG are un grup de lucru pe medicamente biologice. Recent, și Ministerul Sănătății a stabilit un grup de lucru care adresează prescrierea medicamentelor biosimilare. Având perspectiva companiilor membre care produc atât biologice originale, cât și biosimilare, considerăm că abordarea nu trebuie să fie de segregare între cele două. Atât inovativul biologic, cât și biosimilarul își au rolul foarte bine definit în sistem și sunt convins că putem aduce contribuția la dezvoltarea politicilor de sănătate în domeniu, astfel încât pacientul să aibă acces la tratamentul potrivit, așa cum de­cide medicul specialist pentru fiecare caz în parte. De asemenea, pentru că răspunsul pacienților la medicamentele biologice este diferit, considerăm importantă existența mai multor alternative de tratament biologic pentru pacienți.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: