Politici de Sanatate

Școala de Vară de Citometrie în flux – perfecționare în diagnosticul bolilor hematologice

16 iulie
11:56 2018
Școala de Vară de Citometrie în flux – perfecționare în diagnosticul bolilor hematologice

Autor: Valentina Grigore

Cea de a doua ediție a Școlii de Vară de Citometrie în flux a fost organizată în parteneriat de Institutul de Cercetare al Universității București, împreună cu Asociația de Citometrie din România, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare „Victor Babeș” din București, Facultatea de Biologie a Universității București și Societatea de Imunologie din România. Conf. dr. Horia Bumbea, președintele Asociației de Citometrie, ne-a spus care sunt noutățile acestei ediții a Școlii de Vară.

 

Ediția din acest an a fost mai bogată decât cea de anul trecut prin faptul că a fost împărțită în trei secțiuni – imunologie, biologie celulară și hematologie, care s-au derulat pe parcursul a trei zile. Din punctul nostru de vedere, al hematologilor, a fost foarte important pentru că anul acesta am încercat să oferim un curs de citometrie în care s-au făcut și aplicații practice la problemele teoretice prezentate. Am avut secțiune de diagnostic de boli cronice, așa-numitele limfoame și leucemii limfocitare cronice, și secțiunea de diagnostic și monitorizare a leucemiilor acute. Sunt specialiști care deja lucrează în centrele universitare care derulează subprogramul de diagnostic în leucemii acute, de diagnostic și monitorizare a bolii reziduale și care au participat în special la secțiunile avansate, dar alături de cursanți mai puțin experimentați care au participat în special la secțiunile de aplicații. Imunofenotiparea prin citometrie în flux este o metodă crucială în diagnosticul acestor leucemii acute și, în prezent, este un instrument foarte bun și de monitorizare a acestor boli. Avem nevoie de aceste metode pentru că, în prezent, este foarte important să decidem managementul tratamentului la un pacient cu leucemie acută. Prin această metodă, putem să evaluăm răspunsul profund, iar unori este dificil să vezi, fără aparatură de înaltă performanță, o singură celulă bolnavă din 10.000 sau 100.000 de celule sănătoase, care este pragul semnificativ pentru boala minimă reziduală și care reprezintă un risc foarte mare de recădere, de aceea este important să știm că trebuie să orientăm acești pacienți către transplantul cu celule stem, pentru a evita orice risc. În schimb, dacă avem un răspuns de boală minimă negativă, avem șanse mult mai mari ca acea persoană să nu prezinte recăderea de boală. Și în celelalte boli, vorbim de forme cronice de boală, tratamentul în momentul de față este țintit cu anumite molecule noi care identifică un anumit tip de celulă. Fără acest tip de analiză care să-ți spună că ai un limfocit B sau un limfocit T, nu poți să stabilești diagnosticul conform clasificării OMS și nici să știi ce tratament este optim. Practic, în funcție de acest diagnostic îți orientezi tratamentul. S-au introdus și în România o serie de molecule noi, inovative, care  găsesc celula în funcție de anumiți receptori pe care noi, prin această tehnică, îi identificăm. Așa știm că un anumit tratament este bun pentru un anumit pacient, cu o anumită boală. Terapiile inovative nu sunt ieftine și e foarte important să utilizezi acolo unde trebuie un medicament scump – vorbim de eficiență pentru pacient și de eficiență economică. Nu cheltui niște bani fără să știi dacă, într-adevăr, pacienții pentru care utilizezi acest medicament au cele mai mari șanse de răspuns. Bineînțeles că și la aceste medicamente inovative există o marjă de pacienți care nu răspund, dar minimizăm acest risc individualizând foarte bine tratamentul.

Care au fost „profesorii” Școlii de Vară?

În fiecare an, am avut-o alături pe președinta de onoare a Asociației de Citometrie – prof. Lydia Campos, care este și președinta Asociației Franceze de Citometrie, prof. Claude Lambert din St. Etienne (imunologie), precum și alți specialiști în citometrie ai școlii franceze – dr. Isabelle Arnoux (Marseille) și Tiphanie Ticot (St. Etienne). Am încercat să acoperim fiecare secțiune cu experți străini și în același timp să aducem în România ghidurile actuale, acești experți fiind implicați în ghidurile de diagnostic internaționale. Trebuie să fim la zi cu cerințele actuale și cu cele mai noi modalități de diagnostic, de monitorizare a bolii reziduale în cazurile hematologice. Anul acesta, am prevăzut și analiză practică la cazuri pe aceste două secțiuni de leucemie acută, mieloblastică și limfoblastică, pentru că am simțit nevoia să dezvoltăm și să ne perfecționăm în această metodă pe care noi o folosim în momentul de față în cadrul programului de diagnostic. E foarte important, pentru că și medicii care tratează pacienții au deja inclus în protocolul terapeutic această evaluare. Prin aceste cursuri și aplicații practice, încercăm să vedem cum putem crește sensibilitatea metodei la nivelul cerut de protocoalele actuale. Adică, să putem să identificăm o celulă leucemică reziduală din 100.000 de celule, care este cel mai important predictor de prognostic.

Cum se face, mai exact, diagnosticarea precisă a tipurilor de celule?

Această analiză presupune identificarea receptorilor celulari care se află, de exemplu, pe suprafața membranei celulare, cu ajutorul unor anticorpi monoclonali care recunosc acești receptori. Prin citometria în flux, putem analiza mii, sute de mii sau milioane de celule, ceea ce înseamnă că avem o metodă foarte performantă și extrem de sensibilă de diagnostic. De exemplu, în leucemia acută limfoblastică, care e foarte frecventă la copil, sunt leucemii cu celule B și leucemii cu celule T. Fără imunofenotipare, nu ai cum să știi care e linia celulară implicată. Prin analizele clasice, la microscop, se pot identifica acele celule leucemice, fără să poți depista însă de care tip sunt aceste celule leucemice. Sau, în alte cazuri, pot apărea niște celule leucemice care nu pot fi încadrate morfocitochimic, iar marja de leucemii neclasificabile poate ajunge la 30% în lipsa metodei de imunofenotipare. Prin această metodă, știm exact ce tip de celulă este și atunci știm și ce tratament este mai eficient pentru acel tip de leucemie. Interpretarea este realizată de către un expert în această analiză. La fel cum un anatomopatolog analizează o probă de biopsie, trebuie să analizăm și să identificăm tipurile de celule depistate de aparat în funcție de expresia receptorilor pe celule. De aceea, este nevoie să creăm și să perfecționăm permanent expertiza de diagnostic clinic prin citometrie în flux, mai ales că există o necesitate de extindere a diagnosticului și pentru leucemiile limfocitare cronice și limfoame, care în prezent nu sunt decontate. De asemenea, trebuie să precizez că încercăm să impunem asocierea acestei metode de diagnostic ca metodă de înaltă performanță cu tehnicile de investigație clasice, să spunem, cum este tomografia computerizată sau examenul RMN. Acest lucru ar justifica astfel decontarea analizei și pentru alte boli hematologice, în afară de leucemiile acute.

Există mai multe cazuri de leucemii diagnosticate în prezent?

Într-adevăr, pe măsură ce îți dezvolți puterea de diagnostic, este o creștere a numărului de cazuri pe care le identifici, dar asistăm la două situații – atât la creșterea puterii de diagnostic, dar și, din păcate, la o creștere a numărului de cazuri de cancer, care este o realitate în general în lume. De exemplu, anul trecut au fost diagnosticate peste 750 de cazuri de leucemie acută, în creștere față de anii trecuți.

Aplicați ghidurile internaționale, dar există aparatură?

În prezent, în aproape toate centrele care derulează aceste programe de diagnostic avem aparate performante, aparatele care sunt cerute de aceste recomandări internaționale de diagnostic. Din păcate, puține dintre ele sunt achiziționate prin program de investiții, fiecare s-a descurcat cum a putut, din proiecte de cercetare sau cu ajutorul asociațiilor de pacienți sau ONG-uri care au înțeles să sprijine creșterea capacității de diagnostic hematologic și să îl aducem la standardele minime internaționale. Bineînțeles, întotdeauna este loc pentru mai bine. Ar fi util dacă am putea să adaptăm și finanțarea programului actual de diagnostic al leucemiilor acute la numărul de cazuri. Din păcate, am constatat anul acesta că am avut un număr mult mai mare de cazuri de diagnosticat, iar acest lucru a făcut ca bugetul alocat să fie mai mic decât cel necesar. Am pornit cu un buget construit pe o evaluare inițială, programul a început din 2014, acum ne aflăm la peste patru ani de derulare și avem deja o necesitate mai mare pentru că, din păcate, cancerul, în general, are o incidență în creștere, iar anul trecut s-au diagnosticat peste 700 de cazuri noi de leucemii acute, cum era estimat. În prezent, sunt șapte centre incluse în program și am avut adaptări ale bugetului în funcție de numărul de cazuri, însă acestea au apărut pe parcurs pe măsură ce s-au putut face rectificări bugetare. În prezent, sperăm să avem același mod de lucru și anul acesta, care este unul mai dificil, cu foarte multe cheltuieli în general. Deja la multe centre din țară a fost depășit bugetul, dar ca să mergem înainte, o să avem nevoie de suplimentarea fondurilor și de decontarea analizelor deja efectuate, altfel, vom fi nevoiți să limităm analizele, ceea ce este extrem de dificil și grav, în același timp, pentru că nu poți refuza să analizezi un caz de leucemie acută, iar de calitatea diagnosticului depinde eficiența tratamentului. O altă mare problemă este însă personalul implicat în această activitate, care este foarte puțin numeric, sunt centre în care activitatea se derulează cu unu sau doi oameni, și este necesar să se creeze o modalitate de susținere și de creștere a normei de personal pentru aceste centre de diagnostic de înaltă performanță, activitate care în prezent este susținută în proporție de peste 90% doar de entuziasmul și de implicarea oamenilor care derulează aceste activități.

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: