Politici de Sanatate

Sănătatea, sub lupa noii conduceri a CNAS

12 mai
14:32 2017
Sănătatea, sub lupa noii conduceri a CNAS

Interviu cu conf. univ. dr. Marian Burcea, președinte CNAS

Cu o experiență de mai bine de 12 ani petrecuți în sistemul de asigurări sociale de sănătate, medicul oftalmolog Marian Burcea a ales să își asume o răspundere și mai mare: părăsește fotoliul de director general-adjunct în cadrul CAS AOPSNAJ pentru a prelua frâiele conducerii Casei Naționale de Sănătate. După numai două luni de la învestirea în funcție, are deja o lungă listă de priorități și probleme pe care și-a propus să le rezolve. Care sunt planurile pe termen scurt și mediu, aflați din materialul de mai jos. 

Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră în calitate de președinte al CNAS?

Am preluat acest mandat gândin­­­­­­du-mă la necesitatea de a pune cetăţeanul, pacientul, în centrul preocupărilor sistemului de sănătate din România. De aceea, eu percep CNAS drept un liant în întărirea legăturii dintre furnizorii şi beneficiarii serviciilor de sănătate.

În acest moment, am ca prioritate semnarea şi derularea contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, în scopul creşterii accesului asiguraţilor cu afecţiuni grave la tratamente inovatoare.

O altă prioritate este dezvoltarea programelor naționale și continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare, precum şi debirocratizarea accesului la tratament al pacienților din programele naționale, în conformitate cu prevederile programului actual de guvernare. După cum știți, recent, CNAS a renunțat la birocraţia aprobării unor tratamente scumpe prin intermediul comisiilor de experți, iar acum suntem în perioada de monitorizare a efectelor acestei măsuri.

O preocupare permanentă pentru mine, în perioada mandatului, o va constitui eficientizarea utilizării fondurilor de care dispune instituția, în beneficiul asiguraților, cu ajutorul sistemelor informatice gestionate de CNAS, în condiţiile optimizării permanente a acestor sisteme.

Nu în ultimul rând, în condiţiile în care programul de guvernare prevede elaborarea unei noi legi a sănătății, îmi voi aduce contribuția, alături de Ministerul Sănătăţii, la partea din proiectul acestei legi care se referă la CNAS. Actuala lege a sănătăţii datează din anul 2006, iar de atunci a acumulat sute de modificări şi completări. În aceste condiţii, este evident necesară o lege mai clară, adecvată situaţiei actuale din sistemul sanitar.

Consider că şi în ceea ce priveşte Contractul-cadru şi normele de aplicare ale acestuia este nevoie de modernizare – să ţinem cont permanent de practica medicală curentă şi de nevoile în schimbare ale asiguraţilor. Spre exemplu, trebuie acordată o importanţă mai mare finanţării medicinei din ambulatoriu, inclusiv serviciilor paraclinice, în concordanţă cu strategia guvernamentală din domeniul sanitar. Aşa cum spuneam şi la început, preocuparea majoră a CNAS este starea de sănătate a asiguraţilor, coroborată cu creşterea încrederii acestora în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Există tratamente aprobate în regim de urgență de Agenția Europeană a Medicamentului. Cum pot ajunge aceste tratamente la pacienți, pe diferite arii terapeutice, mai ales acolo unde de 20 de ani nu au mai apărut tratamente noi?

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) face evaluări pentru punerea pe piaţă a medicamentelor, nu pentru includerea în sistemele de rambursare ale statelor Uniunii Europene. Includerea medicamentelor în listele de compensare din România se face în baza evaluării ANMDM, care stabileşte, totodată, modul în care un nou tratament poate fi compensat (adică necondiţionat sau condiţionat de existenţa unui contract cost-volum/ cost-volum-rezultat şi a unui protocol de prescriere).

Referitor la taxa clawback, cum vedeți evoluția acestui mecanism, având în vedere faptul că inițial era provizoriu, iar acum face referire la un buget stabilit în 2012? Sunt prevăzute modificări?

Referitor la taxa clawback, o consider un instrument necesar pentru ținerea sub control a consumului raţional de medicamente. Însă orice mecanism este perfectibil, iar taxa clawback nu face excepție. De aceea, CNAS, în parteneriat cu ministerele Sănătăţii, respectiv al Finanţelor Publice, a demarat dialogul cu reprezentanţii industriei farmaceutice pentru identificarea unui mecanism al contribuţiei care să răspundă pe termen mediu şi lung principiilor de transparenţă, predictibilitate şi sustenabilitate.

Care este bugetul pe 2017 în ceea ce privește contractele cost-volum? Înțelegem că încă sunt medicamente care nu au populație eligibilă publicată. Ce face Ministerul Sănătății în colaborare cu CNAS pentru rectificarea situației?

CNAS a fost autorizată prin Legea Bugetului de Stat pe anul 2017 să încheie contracte în limita creditelor de angajament de 3,09 miliarde lei pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat. Aici, lucrurile sunt într-o schimbare rapidă, se lucrează intens – spre exemplu, ne aflăm în etapa finală a procesului de pregătire a reluării şi extinderii prescrierii tratamentului fără interferon pe aria terapeutică hepatita cronică virală C, astfel ca prescrierea să se reia de la 1 mai 2017.

Există în cadrul CNAS o listă cu medicii desemnați care au o altă specialitate în afară de diabet (în general MF) și care, conform protocolului, pot prescrie medicație
în Programul Național de Diabet?

Conform normelor de realizare a Programului Naţional de Diabet, tratamentul specific se iniţiază de către medicul specialist diabetolog sau de către medicul cu competenţă/atestat în diabet şi poate fi continuat, pe baza scrisorii medicale, de către medicii desemnaţi. Medicii desemnaţi sunt medici specialişti (medicină internă, medicină de familie) nominalizaţi de Casele de Asigurări de Sănătate, în situaţia în care există un deficit la nivel judeţean de medici diabetologi, sau cu competenţă în diabet, nutriţie şi boli metabolice. Deci această desemnare se face la nivel judeţean, în funcţie de necesităţile locale.

Care este calendarul pentru negocierile cost–volum care vor urma acum, după finalizarea negocierilor pe hepatită?

Despre calendarul viitoarelor negocieri, ceea ce vă pot spune în acest moment este că vor urma noi negocieri, în acest an, în funcţie de fondurile care vor fi disponibile, de populaţia eligibilă, dar şi de criteriile de stabilire a priorităților pentru tratamentele care vizează bolile cu impact major, conform Strategiei guvernamentale în Sănătate.

Există o alocare a creditelor de angajament pentru contractele cost-volum pe arii terapeutice?

Creditele de angajament au fost alocate global prin Legea Bugetului de Stat pe acest an. Mecanismul este următorul: pe baza creditelor de angajament, se iniţiază procesul de negociere cu deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă, prin urmare nu avem cum să ştim dinainte rezultatul negocierilor aferent fiecărui medicament.

Plănuiți ca în viitorul apropiat să trimiteți experți de la CNAS la training pe HTA?

Evaluarea tehnologiilor medicale nu intră în sfera de competenţă a CNAS, dar dacă la un moment dat vom considera necesar sau dacă vom fi cooptaţi de alte instituţii în evaluarea anumitor tehnologii medicale, nu excludem această posibilitate. Deocamdată însă, nu avem nimic concret în plan, în această privinţă.

Aveți în vedere crearea unui fond sau a unei linii de buget pentru medicamentele care nu sunt pe lista de compensate? (medicamente pe care unii pacienți, de exemplu, le cumpără din Bulgaria)

Legislația în vigoare în acest moment nu ne permite un asemenea lucru. Rolul CNAS este să asigure accesul nediscriminatoriu la un pachet de bază de medicamente, adică la acele medicamente aflate pe listele de compensare. Ideea ca CNAS să deconteze medicamente care nu sunt pe listele de compensare ar prezenta riscuri de hazard moral. Pe de o parte, n-ar mai fi un acces nediscriminatoriu, de vreme ce unii pacienţi ar putea să deconteze şi medicamente aflate în afara listelor de compensare, pe de altă parte, de ce ar mai exista o asemenea listă, dacă am deconta și medicamente care nu se regăsesc pe listă? Și care medicament neaflat pe listă ar fi decontabil, și care nu?

CNAS trebuie să se încadreze
într-un anumit buget în ceea ce privește banii pentru medicamente. Având în vedere nevoia de a ține „costul” sub control, nu există riscul unor contradicții, dacă ne gândim că în cazul unor medicamente protocoalele de cost trec drept protocoale terapeutice?

Nu există „protocoale de cost”, aşa că nu văd cum ar fi posibil să apară asemenea contradicții. Până la urmă, scopul tuturor protocoalelor terapeutice este de a găsi soluţia terapeutică optimă încadrabilă în contextul clinic al pacientului, prin stabilirea unor criterii obiective. Chiar dacă în tratarea anumitor boli avem constrângeri bugetare care ne obligă să etapizăm tratamentul, aceasta nu înseamnă că aceste criterii de etapizare nu sunt obiective – spre exemplu, la hepatita cronică C avem drept criteriu medical obiectiv stadiul fibrozei.

După desființarea comisiilor din Casele Județene de Sănătate, s-a instalat o panică în rândul medicilor, semnalată de altfel și de către ministrul Sănătății, Florian Bodog, care întârzie tratamentul pacienților. Aveți în vedere un plan de comunicare la nivel național prin care să lămuriți problema și să mai liniștiți puțin apele?

Deja s-au luat măsuri de explicare a noilor proceduri prin intermediul Caselor Județene şi de comunicare către medici a modului de prescriere a tratamentelor care, anterior datei de 1 martie, necesitau avizele comisiilor de experţi de la nivelul caselor teritoriale de asigurări de Sănătate sau de la nivelul CNAS. Vom insista în această privinţă, dacă este cazul. Şi prin intermediul dvs. le transmit medicilor prescriptori că au o răspundere faţă de pacienţi şi că dacă respectă criteriile din protocoalele terapeutice, transpuse de noi în formularele de prescriere, nu au de ce să se teamă.

Care este stadiul actual al dosarelor electronice de sănătate, la şase luni după introducerea obligativităţii acestui instrument informatic?

Numărul dosarelor electronice de sănătate inițiate a crescut de la cca 6 milioane la 11 milioane. Similar a crescut și numărul instituțiilor medicale conectate la DES, ajungând astăzi la aproape 11.400 – din care, aproape 10.400 de cabinete de medicină de familie și 377 de spitale. În același timp, s-au transmis și s-au stocat în sistemul DES circa 170 de milioane de documente medicale de diverse tipuri și s-au înregistrat peste 60.000 de consultări ale sumarului de urgență. Peste 24.000 de medici au contribuit cu informații la dosarele electronice de sănătate. Estimăm că în perioada următoare numărul dosarelor electronice de sănătate nu va mai crește într-un ritm la fel de rapid ca în ultimele șase luni, deoarece s-au constituit deja dosarele pentru pacienții care au nevoie frecvent de servicii medicale. Pentru CNAS, constituie însă o preocupare extinderea raportării în DES și la alte categorii de furnizori de servicii medicale decât cele care transmit la ora actuală date în acest sistem informatic, astfel încât dosarele de sănătate să fie cât mai complete. Din păcate, continuă să fie contestată și la ora actuală norma legală referitoare la obligativitatea constituirii DES și a transmiterii datelor medicale către acest sistem informatic. Din punctul de vedere al CNAS, dacă dosarele electronice nu vor fi complete, acest sistem informatic nu își va atinge scopul nici pentru pacient, nici pentru medicii curanți, dar nici pentru acuratețea informațiilor depersonalizate extrase din DES care vor sta, în viitor, la definirea politicilor de sănătate. Ar fi ca și cum, de exemplu, într-o foaie de observație a unui pacient dintr-un spital s-ar consemna doar o parte din medicația administrată pacientului sau nu s-ar menționa operația efectuată în cursul internării.

Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

Video

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: