Politici de Sanatate

România – „țara tristelor recorduri” în Sănătate

10 februarie
13:31 2016

dr. Ion Luchian

România – „țara tristelor recorduri” în Sănătate

Obținând rezultate nefavorabile la aproape toți indicatorii de sănătate, sistemul sanitar românesc este, pe bună dreptate, considerat printre cele mai slabe din Uniunea Europeană. Ne-am obișnuit să fim aproape de fiecare dată pe ultimele locuri și nu ar fi trebuit să o facem. Se încearcă reformarea întregului sistem, proces greoi și îndelungat, însă perfect realizabil dacă există voință politică și implicare din partea tuturor factorilor interesați, consideră dr. Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României, medic urolog și om politic cu o îndelungată experiență parlamentară.

De ce credeți că România are unul dintre cele mai puțin performante sisteme de sănătate din UE?

Într-adevăr, în pofida progreselor notabile înregistrate, domeniul Sănătății continuă să rămână deficitar la capitolul calitate. Consider că principala cauză a nereformării din temelii a sistemului medical a fost și rămâne, din păcate, subfinanțarea acestuia. În cei peste 20 de ani de regim democratic, în pofida alternanțelor guvernărilor, Sănătatea nu a beneficiat de un procent satisfăcător din PIB, care să poată asigura unități spitalicești performante, salarizare corespunzătoare, pe bază de competență profesională și, în consecință, un act medical de calitate, în beneficiul pacienților. Sistemul a rămas nepermis de mult timp nereformat, anchilozat, victimă a unor mentalități învechite și a unui management defectuos. România este, am putea spune, „țara tristelor recorduri” în ceea ce privește sănătatea. Ocupăm primele locuri în Uniunea Europeană la mortalitatea infantilă, la incidența cazurilor de tuberculoză și avem una dintre cele mai reduse speranțe de viață!

Ați fost inițiator a zeci de propuneri legislative care vizează îmbunătățirea sistemului medical. Care dintre acestea sunt mai importante?

În primul rând, aș menționa propunerea legislativă privind „Actualizarea listei de medicamente o dată la doi la ani, ținând cont de evoluția cercetărilor în domeniu și de apariția pe piață de noi medicamente cu grad crescut de eficiență”. Așa cum se cunoaște, tergiversarea nepermisă a adoptării noii liste a medicamentelor compensate a creat prejudicii îndeosebi pacienților cronici,  care au fost astfel privați de accesul la medicamente de ultimă generație.

Alte propuneri legislative notabile se referă la modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, în sensul includerii în rândul serviciilor medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate a costurilor protezelor mamare pentru reconstrucția sânului, precum și modificarea și completarea Legii 95/2006 de a include pe lista dispozitivelor medicale decontate de CNAS sfincterele artificiale

Sunteți unul dintre politicienii care sunt pro-vaccinare. Ce le transmiteți celor care refuză imunizarea?

Potrivit datelor furnizate de OMS, anual se înregistrează 1,2 milioane de decese care ar putea fi prevenite prin vaccinare. Susțin vaccinarea, în pofida vocilor care se pronunță împotriva acestei proceduri cu argumente care nu se susțin în practică. Oamenii trebuie să știe că vaccinurile salvează vieți și previn suferințe inutile, iar dacă nu sunt vaccinați în proporție de 85%, gradul  de expunere la boli a copiilor, bătrânilor și a celor cu deficiențe imunitare va crește îngrijorător. Statistic, eficiența vaccinării a fost demonstrată, constatându-se că o rată a vaccinării sub 80% conduce la apariția epidemiilor. Din păcate, la ora actuală în România sunt privați de vaccinare nu doar cei proveniți din familii cu o situație materială precară sau cei neinformați. A apărut o categorie care respinge vaccinul între cei cu venituri peste medie, argumentând că vor fi expuși unor riscuri ulterioare cauzate de efectele adverse ale vaccinării. Îmi exprim speranța că Legea vaccinării, aflată în dezbatere publică, va stabili reguli clare și responsabilități pentru lanțul de distribuție și furnizare a vaccinurilor în România.

Credeți că recenta majorare a salariilor medicilor și personalului mediu va limita exodul personalului sanitar?

Fără îndoială, măsura de majorare a salariilor medicilor și pe cele ale personalului mediu era necesară și ar fi trebuit gândită și aplicată cu mulți ani în urmă. Evident, majorarea salariilor constituie doar o verigă în lanțul de probleme ce trebuie soluționate și care țin de un management eficient al spitalelor. Ele vizează atât modernizarea unităților spitalicești existente, cât și crearea altora noi, performante, la nivelul standardelor europene. Nu în ultimul rând, e necesar să se acorde o atenție sporită rezolvării situației din zonele rurale, puternic afectate de penuria de cadre medicale și unități sanitare.

Din 2012, sunteți președintele Comisiei pentru sănătate publică din Senatul României. Cum ați caracteriza activitatea acestei comisii, acum, spre finalul mandatului?

Împreună cu colegii mei, membri în comisie, cei mai mulți dintre ei medici de profesie, am încercat să inițiem și să susținem propuneri legislative menite să contribuie efectiv la impulsionarea reformării sistemului nostru medical. Conștienți că există un decalaj deloc nesemnificativ între România și celelalte state ale Uniunii Europene, am avut în vedere îndeosebi interesul pacienților și problemele legate de accesul acestora la medicație și tratamente moderne, adecvate diverselor tipuri de afecțiuni. Pe lângă activitatea sa specifică, Comisia pentru sănătate publică a Senatului a organizat sau a participat, în colaborare cu alte instituții, la numeroase conferințe, simpozioane, mese rotunde pe teme de actualitate, printre care amintesc: „Ziua Bolilor Rare 2015”, Conferința „Oncogenetica – Medicina viitorului în prezent”, „Sănătatea Femeii – de la pubertate la menopauză”, „Drepturile pacienților”, „Vaccinarea obligatorie”, „Screening auditiv”, „Screeningul în cancer – o prioritate națională”. Acestea sunt, iată, câteva dintre dezbaterile care au adus în atenția specialiștilor, dar și a opiniei publice, probleme importante, de mare interes, prezentând propuneri și soluții specifice acestui domeniu atât de complex numit Sănătate.

Sunteți optimist în ceea ce privește viitorul sistemului medical românesc?

Fără îndoială, reformarea unui sistem sanitar nu este un proces simplu, este dificil de luptat cu mentalități, grupuri de interese, de realizat un management performant și de stabilire a unor criterii cost-eficiență pentru servicii medicale de diagnostic și tratament. Aș aminti, în acest context, un citat aparținând lui Abraham Lincoln: „Nu contează anii din viață, ci viața din ani”, pe care l-aș parafraza astfel: nu contează cât de mari sunt deficiențele sistemului, contează voința politică și implicarea tuturor factorilor responsabili, astfel încât România anilor ce vor urma să se ridice la nivelul standardelor europene în ceea ce privește Sănătatea! Aș încheia tot cu un citat, aparținând lui Ralph Waldo Emerson, poet și eseist american din secolul al XIX-lea: „Prima bogăție a omului este sănătatea”.

 

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: