Politici de Sanatate

România și Republica Moldova – Parteneriate și soluții pentru sănătate

13 martie
22:19 2019
România și Republica Moldova –  Parteneriate și soluții pentru sănătate

Interviu cu Excelența Sa Daniel Ioniță, Ambasador al României în Republica Moldova.

Domnule ambasador Daniel Ioniță, România a devenit în ultimul deceniu un partener de primă mărime al Republicii Moldova în dezvoltarea proiectelor sociale și a celor destinate domeniului medical. Vorbim de finanțări de ordinul a zeci de milioane de Euro oferite de Guvernul de la București în asemenea scopuri. În domeniul sănătății performanțe deosebite s-au înregistrat în ceea ce privește coordonarea între serviciile de urgență și autoritățile medicale – ne referim la proiectul transfrontalier SMURD.

De notorietate este și proiectul multidimensional de la Institutul Mamei și Copilului, unde au fost renovate și echipate peste 10 secții și laboratoare. E impresionant ce-ați reușit să faceți acolo.

Aveți satisfacția unei remodelări calitative a situației din acest domeniu?

Cu siguranță, și nu numai în acest domeniu. Avem satisfacția să constatăm progrese în toate domeniile în care Guvernul României contribuie prin finanțarea anumitor sectoare la îmbunătățirea vieții cetățenilor Republicii Moldova.

Și cred că de aici ar trebui să începem, prin a afirma răspicat faptul că proiectele noastre sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Acționăm de fiecare dată cu dragoste în Republica Moldova, dragoste care decurge din comunitatea de istorie, de limbă și de tradiție, dragoste care însoțește acțiunea noastră și la nivel politico-diplomatic, care urmărește în esență susținerea parcursului european al Republicii Moldova.

Domeniul sănătății este un domeniu de excelență în care contribuția României a fost nu numai remarcată, dar este și extrem de utilă. Ne bucurăm că proiectul SMURD, unul important în România, a reușit să treacă Prutul. Și a trecut Prutul cu lacrimi, pentru că avem eroi ai SMURD-ului, care și-au jertfit viețile la Cantemir pentru a salva alte vieți. Locul acelei tragedii este astăzi un loc de pelerinaj pentru noi. Mergem de fiecare dată acolo ca să le mulțumim celor care au considerat că viețile altora sunt mai importante decât viețile lor.

Proiectul SMURD este un proiect de viitor. Recent a fost adoptată decizia de a se trece la o extensie a sa la nivelul întregii republici. Au fost identificate fondurile necesare, inclusiv fonduri europene.

În general, orice acțiune pe care o anunțăm este dublată de fapte, care nu au nicio conotație politică sau electorală și nu trebuie să fie asociate cu un partid anume sau cu un guvern anume, ci cu cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cu cei care pun în aplicare astfel de proiecte. Ca să funcționeze, ele necesită o infrastructură bună, prin care să se abordeze integrat problematica serviciului medical în situații de urgență, dar este nevoie și de oameni.

Asupra acestui detaliu din urmă doresc să intervin: pe lângă fondurile necesare și colaborarea autorităților locale, ați găsit aici și entuziasm, și profesioniști, care să vă ajute să puneți în aplicare asemenea proiecte?

Să știți că, în general, avem experiențe pozitive din acest punct de vedere. Oamenii de aici pun suflet în ceea ce fac, în ideea că produc un bine întregii societăți.

Noi am venit cu un know-how, am venit cu resursele financiare necesare, dar cei mai importanți în succesul unor astfel de acțiuni sunt oamenii. Poți să ai niște clădiri foarte frumos renovate, să ai o aparatură excepțională de ultimă generație, dar dacă nu are cine să se uite în acele aparate, rezultatul este aproape zero.

Aceeași rețetă s-a aplicat și în cazul Institutului Mamei și Copilului, un centru de interes național, unde sunt tratate cazurile cele mai sensibile la nivelul întregii republici. Pentru că aici vin pacienți, inclusiv din regiunea transnistreană, din autonomia găgăuză, de la Nord, de la Sud, din Centru, de peste tot.

Urmează un alt proiect de anvergură finanțat de România, Institutul de medicină urgentă, care va beneficia de o nouă Unitate de Primiri Urgențe. În plus, are loc un permanent schimb de experiență între profesioniștii de pe ambele maluri ale Prutului. Sunt zeci de conferințe, seminare și simpozioane comune.

Cred că exercițiul acesta de învățare este în dublu sens. Pe aceasta se bazează forța relației bilaterale dintre Republica Moldova și România. Din această interacțiune avem cu toții de învățat. Lipsa barierelor de natură lingvistică reprezintă un uriaș avantaj care a fost și trebuie valorificat în continuare la maximum. Din ciocnirea ideilor se naște lumina, nu-i așa?

Excelență, de aproape 8 ani acest parteneriat în domeniul medicinii este reglementat de Acordul de cooperare între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi cel al României în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale. De atunci, din 2010, au prins contur mai multe proiecte comune. Credeți că este loc pe acest teren de cooperare și pentru inițiative private ale actorilor în domeniu? Încurajați asemenea manifestări?

Oricât de mult am dori noi, de la nivelul Ambasadei României la Chișinău, nu putem să cuprindem într-un tabel unic tot ce se întâmplă pe relația bilaterală dintre România și Republica Moldova. Contactele sunt multe și extinse, și se desfășoară natural între entități private din România și din Republica Moldova, între autorități publice, centrale și locale, între ministere, agenții specializate.

Prin programul, care anul trecut a fost încurajat de Guvernul României, „Centenar prin Înfrățiri”, de încheiere a unor acorduri de înfrățire între localități din România și Republica Moldova, au fost unele comunități de aici, care cu adevărat au beneficiat de aceste oportunități oferite de România, prin intermediul unor proiecte inclusiv medicale. Spre exemplu, Hîncești a beneficiat de renovarea unei secții noi spitalicești tocmai ca urmare a unui astfel de acord, printr-o donație făcută de entități din România. Sunt multe astfel de exemple, pe care noi le-am încurajat, acționând cu deschidere către toate părțile interesate.

Recunosc că, uneori, am fost surprins de faptul că, deși pe malul drept al Prutului există maximă deschidere în acest sens, aici, pe malul stâng, uneori lucrurile poate nu sunt înțelese în deplinătatea lor. Unora le-a fost teamă să se asocieze prin astfel de acorduri de înfrățire, o teamă care, din punctul meu de vedere, n-ar trebui să existe. Acordurile de înfrățire înseamnă exact ce se spune, nu există nimic altceva în spate, decât această oportunitate de colaborare spre beneficiul cetățenilor.

Acesta este și unul din obiectivele revistei: să faciliteze comunicarea între autoritățile din domeniul sănătății din România și Republica Moldova.

Da, și în domeniul medical informația de calitate este cea care face diferența între viață și moarte. Sunt anumite boli asupra cărora poți acționa pe termen lung și eficient, trebuie să ai un bazin de selecție și de urmărire a unor evoluții cât mai larg. Și dacă ne gândim la potențialul oferit de România și Republica Moldova, ne dăm seama că știința va avea de câștigat.

Revenind la fonduri, vreau să vă împărtășesc o experiență personală. Am vizitat la un moment dat un liceu tehnic din Iași, „Gheorghe Asachi”, din Copou, care are un bloc de studii modern și un cămin mai mult decât decent, dar care mai păstrează pe teritoriul său o sală sportivă în derivă și o cantină construită înainte de Revoluție, care așteaptă fonduri guvernamentale pentru a deveni funcționale. Cât de ușor vă este să pledați pentru ajutoare destinate Republicii Moldova, în condițiile în care nu toate instituțiile școlare din România au ce le trebuie?

Ați fost elegantă în semnalarea acestei situații. Vreau să vă spun că în România există multe grădinițe care nu se ridică nicidecum la nivelul unor grădinițe din Republica Moldova, care au fost renovate la standarde europene cu bani de la contribuabilul român. Da, Guvernul României a alocat acești bani, dar sunt bani obținuți din taxele plătite de cetățenii români. Deci multe grădinițe din Republica Moldova depășesc de multe ori condițiile pe care noi le putem oferi copiilor din partea dreaptă a Prutului. Și, evident, vă întrebați de ce facem aceste lucruri? Este vorba de acea dragoste pe care noi încercăm să o punem în absolut toate acțiunile noastre în ceea ce privește Republica Moldova.

Este vorba despre acea dorință a noastră ca prin astfel de proiecte, din puținul nostru să dăm și celor care, la un moment dat, au mai puțin decât noi. E vorba, dacă vreți, de o solidaritate, e un gest către cei care au la moment o necesitate mai mare decât noi. Fără să condiționăm această asistență de votarea unui partid politic sau de susținerea unor idei. Pur și simplu ne dorim ca prin astfel de gesturi să aducem niște exemple pozitive cât mai aproape de cetățenii Republicii Moldova. Ne dorim ca prin astfel de gesturi să-i încurajăm pe cei din Republica Moldova să-și mențină calea spre Uniunea Europeană și să acționeze pentru transformarea democratică a Republica Moldova, astfel încât la un moment dat să fie întrunite condițiile pentru ca România și Republica Moldova să fie din nou împreună în Uniunea Europeană. Deci, dacă vreți, este o investiție care se bazează pe sentiment, dar are în spate și o viziune.

Să revenim la tema medicală. După ce România a decis să recunoască diplomele medicilor moldoveni, s-a vorbit despre intensificarea exodului cadrelor medicale din Republica Moldova.

Trebuie să înțelegem că migrația nu este un fenomen nou. Migrația popoarelor a existat de când a existat omenirea. Întotdeauna oamenii au această tendință să migreze către locuri unde cred ei că se pot realiza mai bine. Cred că în societatea în care trăim, care se bazează pe libertatea de mișcare, unde sunt încurajate drepturile și libertățile fundamentale ale omului, nu mai poți să vii cu niște măsuri de ordin restrictiv, nu mai poți să îi „legi”, iertați-mi exprimarea mai puțin academică, din nou pe oameni de glie, cum se întâmpla cu un secol în urmă cu iobagii care erau obligați să lucreze pe moșia unui boier. Nu cred că ar mai putea fi posibile astfel de lucruri. Ce, însă, este posibil este să începem să ne prețuim mai mult cea mai importantă resursă pe care o avem, resursa umană. Și asta înseamnă atât o dragoste mai mare unii față de alții, cât și o dragoste mai mare față de țară. Întotdeauna când faci ceva pentru tine, trebuie să te gândești să faci ceva și pentru cetatea care îți oferă adăpost.

Da, fenomenul acesta există. L-am întâlnit și eu în posturile mele anterioare. Am observat că, de exemplu, în Norvegia medicii erau din Germania, în locul medicilor din Germania erau medici din Polonia și tot așa: medici din România care iau locul altora și medicii din Republica Moldova care merg în România. Oare mai poți să pui sârmă ghimpată și să-i interzici unui specialist să profite de șansa lui de a se realiza profesional mai bine în altă parte? Ce poate face însă statul, este să se gândească ce anume poate face mai bine pentru ca acel specialist să nu schimbe cetatea.

Excelență, ce urmează? Anii 2019 și 2020 sunt complicați, din punct de vedere politic și electoral. Nici în plan regional și nici la nivelul Uniunii Europene nu este mai simplu. Toate aceste proiecte, și medicale și sociale, în ansamblul lor, vor continua în Republica Moldova?

Aș fi mai nuanțat. Eu cred că asistența României și angajamentul României față de parcursul european al Republici Moldova vor rămâne la aceleași cote atât timp cât Republica Moldova își va menține evoluția sa democratică, care înseamnă respect față de lege, față de drepturile și libertățile fundamentale, alegeri corecte, în conformitate cu toate standardele în materie. În esență, e vorba de respect față de valorile și principiile pe care Republica Moldova și le-a asumat atunci când a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Într-adevăr, urmează alegeri importante în Republica Moldova, urmează evoluții importante la nivel european. România a preluat de la 1 ianuarie președinția Consiliului Uniunii Europene, care se va derula sub motto-ul „Coeziunea – o valoare comună europeană”. Suntem pe deplin pregătiți să ne asumăm această înaltă responsabilitate europeană. Mai ales că se așteaptă, la nivel european, luarea unor decizii care cu siguranță vor marca viitorul european în următorii 4-5 ani. Ce putem spune este că Republica Moldova va continua să reprezinte o prioritate pentru România.

Excelență, Vă mulțumim pentru acest interviu și pentru deschiderea Dumneavoastră.

Eu vă mulțumesc pentru această oportunitate. Mult succes revistei „Politici de Sănătate”, un proiect pe care eu îl consider important pentru viață. E un exemplu de bune practici și interacțiune, ceea ce ne dorim să existe între cele două maluri ale Prutului. (A.G.)

 

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

comisia europeana

Abonează-te la newsletter

:
: