Politici de Sanatate

România, printre ultimele ţări din Europa fără un program de screening pentru cancerul colorectal

21 iulie
16:32 2015
România, printre ultimele ţări din Europa fără un program de screening pentru cancerul colorectal

Interviu cu prof. univ. dr. Adrian Săftoiu, președintele Societății Române de Endoscopie Digestivă

Anual, aproximativ 10.000 de români sunt diagnosticaţi cu cancer colorectal, o afecțiune care, deși poate fi prevenită, face tot mai multe victime. Cancerul colorectal este pe locul al doilea în România atât ca incidență, cât și ca mortalitate, după cancerul bronhopulmonar. Experții Organizației Mondiale a Sănătății estimează că, în absența unor măsuri concertate și politici coerente de screening, incidența cancerului colorectal va crește cu peste 20% până în anul 2035. Din păcate, România nu are un program național de screening colorectal, iar semnalele venite din partea autorităților nu arată că lucrurile se vor schimba prea curând.

Sunt cei mai mulți pacienți români depistați într-un stadiu avansat al cancerului colorectal?

Aproximativ 20% din pacienții diagnosticați au metastaze hepatice sau peritoneale în momentul diag­nosticului inițial. Anual, peste 5.500 de pacienți își pierd viața din cauza acestei afecțiuni, în ciuda progreselor înregistrate de tratamentele multimodale complexe (chirurgical, chimio- și radioterapie). Cancerul colorectal poate fi depistat precoce, putând fi identificate și tratate leziunile preneoplazice, dar din păcate majoritatea pacienților se prezintă în momentul apariției simptomatologiei, într-un stadiu avansat.

Înțeleg că, în ultima vreme, vârsta medie a persoanelor diagnosticate cu cancer colorectal a scăzut foarte mult. Care ar fi motivele?

Cancerul colorectal poate să apară la orice categorie de vârstă, aproximativ 40% din cazuri apărând la pacienți sub 65 de ani, în timp ce restul de 60% dintre pacienți au peste 65 de ani. Datele aproximative arată că sub 1% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în decada de vârstă 15-39 ani, ~5% în decada de vârstă 40-49 ani, după care incidenţa creşte semnificativ în decadele de vârstă 50-59 ani (~20%), 60-69 ani (~30%) şi peste 70 de ani (~45%). Există multipli factori implicaţi în apariţia cancerului colorectal, considerându-se că toţi pacienţii cu vârsta peste 50 de ani se încadrează în grupa de risc mediu, fiind necesară o explorare colonoscopică totală (până la valva ileo-cecală) pentru detecţia leziunilor preneoplazice (a polipilor adenomatoşi care beneficiază de rezecţie endoscopică).

S-a tot vorbit despre nevoia introducerii unui program național de screening prin care românii de peste 50 de ani să fie obligați să facă o colonoscopie totală o dată la 10 ani. Ce s-a întâmplat cu această inițiativă?

Una dintre preocupările constante ale Societăţii Române de Endoscopie Digestivă (SRED), şi nu numai, a fost introducerea unui program de screening colonoscopic pentru populaţia cu risc crescut sau mediu. A existat o iniţiativă a Ministerului Sănătăţii de screening colorectal în șase centre universitare-pilot, folosind teste de sângerări oculte din materiile fecale, efectuate la pacienţii cu risc mediu de peste 50 de ani, program întrerupt din cauza lipsei de finanţare. Programul de screening colorectal prin colonoscopie totală efectuată la un interval de 10 ani este o opţiune adoptată în SUA, dar şi în unele ţări din UE (anumite regiuni din Germania, Austria, Cehia, Slovacia etc.). Astfel de iniţiative sunt prezente de peste 10 ani chiar în Europa Centrală şi de Est, Polonia fiind un exemplu de succes, având un program naţional de screening colorectal din 2005, finanţat inițial cu peste 100 de milioane de euro. Screeningul de cancer colorectal în România se desfăşoară doar ca screening oportunistic la nivelul unor centre private sau centre publice cu spitalizare de zi, unde pacienţii se prezintă din proprie iniţiativă, în absenţa simptomatologiei.

Inițiative de acest gen au condus la scăderea numărului de cazuri de cancer colorectal în numeroase țări. La ce vârstă recomandați dvs. realizarea unei colonoscopii totale?

Efectuarea colonoscopiei totale după vârsta de 50 de ani la populaţia cu risc mediu permite detecţia polipilor adenomatoşi de mici dimensiuni (până la polipi diminutivi sub 6 mm). Mai mult, astfel de polipi adenomatoşi pot fi rezecaţi prin tehnici speciale endoscopice, folosite chiar pentru polipi dificili de peste 3-5 cm sau unele cancere precoce. Procedura presupune pregătirea colonului şi rectului cu soluţii purgative, fiind efectuată cu un grad variabil de sedare, de la moderată la profundă, până la anestezie generală, dacă situaţia particulară a pacientului o impune. Pe baza datelor din literatură s-a demonstrat clar că efectuarea colonoscopiei reduce semnificativ riscul de apariţie (prin rezecţia leziunilor preneoplazice) şi mai ales riscul de deces prin cancer colorectal.

“Regândirea sistemului de finanţare este însă prioritară într-un sistem public care în mod clar nu face faţă cerinţelor corpului medical şi ale pacienţilor”

Ați făcut diverse stadii de pregătire în endoscopie, atât în Europa, cât și în SUA. Pe ce loc ați spune că se află România la capitolul management eficient al afecțiunilor gastrointestinale?

Managementul afecţiunilor digestive este variabil în România în funcţie de tipul de centru în care se prezintă pacientul, de infrastructura şi posibilităţile locale de explorare imagistică, dar şi de prezenţa unor specialişti de calitate cu expertiză la activ în diagnosticul şi managementul acestor afecţiuni. Locul pe care se află România este, din păcate, direct legat de finanţarea în domeniul hepatogastroenterologiei, endoscopiei şi oncologiei digestive, adică, cel mai probabil, pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Suntem, din păcate, printre ultimele ţări din Europa care încă nu au program de screening pentru cancerul colorectal, acesta neintrând în preocupările celor care decid în România.

Cea mai mare parte a activității dvs. se desfășoară în Copenhaga, însă oferiți consultații și la Centrul Medical Neolife din București. Condițiile dintre cele două centre sunt asemănătoare?

Cele două centre sunt dificil de comparat, pentru că se adresează unor populații diferite de pacienți. Discutăm de unul dintre cele șase spitale universitare publice din Copenhaga, cu un centru de endoscopie de excelență cu 10 săli, din care două săli avansate, cu structură de bloc operator. Este perfect comparabil, ca flux de pacienţi şi tip de proceduri intervenționale avansate efectuate, cu unităţi similare din SUA (MD Anderson Cancer Center din Houston sau Johns Hopkins din Baltimore). Centrul Neolife este în plină dezvoltare, oferind servicii elective de endoscopie digestivă superioară şi inferioară, diagnostică şi terapeutică pentru pacienții din ambulator, dar şi alte tipuri de proceduri imagistice complexe (tomografie computerizată cu emisie de pozitroni – PET-CT). Acest centru este perfect dotat (cu endoscoape cu magnificaţie şi cromoendoscopie virtuală de tip NBI) pentru un program de screening şi detecţie precoce a cancerelor.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: