Politici de Sanatate

Rețeta pentru vindecarea cancerului colorectal

13 decembrie
15:22 2018
Rețeta pentru vindecarea cancerului colorectal

Interviu cu Prof. Dr. Cătălin Copăescu, chirurg de excelență în chirurgia colorectală, director medical Ponderas Academic Hospital

Patologia colorectală tumorală afectează un număr semnificativ de adulți, incidența maximă fiind de peste 50 de ani. Din păcate, în ultimii ani, frecvența tumorilor colorectale la persoane mai tinere a crescut și a început să ne preocupe chiar și decada a V-a, adică de la 40 de ani. Desigur, pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul prezenței în intestinul gros și în rect a unor tumori crește semnificativ. 

Din fericire, această patologie poate fi identificată, diagnosticată precoce și tratată în faze timpurii din punctul de vedere al evoluției medicale, chiar vindecată uneori, însă în acest scop sunt necesare o echipă multidisciplinară și acces la metode moderne de diagnosticare și tratament adecvat oncolologic, medical, endoscopic sau chirurgical, atrage atenția prof. dr. Cătălin Copăescu chirurg de excelență în chirurgiacolorectală, director medical Ponderas Academic Hospital.

Modificarea unor caractere la nivelul polipilor colonici sau rectali poate fi înalt sugestivă pentru drumul către cancer al acelei tumori. Secvența aceasta, de la polipi la cancer, se derulează în multe luni, uneori în ani, ceea ce oferă posibilitatea unei echipe multidisciplinare să exploreze, să monitorizeze la intervale regulate de timp intestinul gros al pacientului, să identifice acele formațiuni care au risc evolutiv către cancer și să le extirpe în forme incipiente.

Dincolo de patologia tumorală, există și o patologie inflamatorie extrem de larg răspândită, de la inflamații limitate până la interesarea întregului intestin gros, de la ileită Crohn segmentară până la rectocolită ulcero-hemoragică, aceasta fiind o stare precanceroasă. Este nevoie de o echipă multidisciplinară care să intre în adâncimea acestor patologii, să fie alături de pacienții cu risc. Asta înseamnă un program de chirurgie colorectală care trebuie implementat în orice instituție care își propune să aibă grijă de astfel de pacienți.

Echipa din cadrul Ponderas Academic Hospital este foarte bine antrenată în diagnosticarea acestor situații patologice, de la simple teste de sânge la manevre endoscopice cu prelevare de material biopsic, la suport imagistic RMN, tomografie, ecoendoscopie, puncții ghidate ecoendoscopic. Un diagnostic precis permite un tratament adecvat, care poate fi realizat endoscopic, prin chirurgie minim invazivă, endolumenal, laparoscopic sau robotic. Activitatea noastră este caracterizată de o abordare instituțională care se denumește Tumor Board – cuprinde toate specialitățile pe la care ar trebui să treacă un pacient cu o boală oncologică colorectală: oncolog, gastroenterolog, anestezist, chirurg, radiolog, radioterapeut, cardiolog, nutriționist, psihosomatoterapeut, medic de oncologie paliativă. Cazul fiecărui pacient este analizat și dezbătut în cadrul acestui forum medical și, în funcție de faza evolutivă, stabilim ce tip de tratament trebuie aplicat pentru fiecare pacient.

Ajung pacienții la medic în stadii precoce ale bolii?

Din păcate, România nu este în acest film. Sunt multe minusuri pe care ni le asumăm în România în domeniul medical și care ar trebui să fie pentru noi obiective să ne îmbunătățim activitatea. În primul rând, discutăm despre o educație medicală care ar trebui să ajungă la pacient. Degeaba știm noi care sunt manifestările, degeaba instruim medicii care se ocupă de acest domeniu, dacă cei care sunt primii beneficiari, și anume pacienții, nu știu ce este colonul, ce este rectul, ce patologie ar putea să apară, ce semnificație ar putea avea o constipație prelungită, ce înseamnă o accelerare a tranzitului, ce înseamnă dacă pierdem sânge prin scaun. Ar trebui să îi preocupe orice manifestare anormală și, cu încredere, să se îndrepte către medic, pentru a surprinde boala într-o fază timpurie. Spre exemplu, pentru hemoragiile oculte din scaun există teste din ce în ce mai performante care pot indica chiar prezența unor polipi colonici și, atunci, pacientul ar trebui să meargă către colonoscopie.

Al doilea plan educațional vizează medicii cu care intră în contact pacienții. Acești colegi nu sunt neapărat avizați privind cancerul colorectal.

Mă refer la medicii de familie, la medicii interniști, la medici de diferite alte specialități care se trezesc în fața lor cu un pacient având sângerări pe care nu le pot obiectiva, care este anemic, și care nu își pun problema că această anemie ar putea fi instalată ca urmare a unor pierderi cronice de sânge, eventual prin intestinul gros. Mă refer la colegii care îi tratează simptomatic, oferind pacienților tratament pentru anemie, cu fier, cu vitamine. Pacientul se simte bine o perioadă, însă sursa de pierdere, polipul, tumora din colon, nu este tratată și poate evolua către grade avansate din punct de vedere oncologic. Și așa ajungem să descoperim pacienți în stadii avansate – III, IV –, în stadii metastatice. Este în obiectivul nostru să instruim acești colegi.

Cât de important este un program de screening bine pus la punct?

Ai nevoie de susținerea acestor investigații, dacă vrei să faci screening populațional cu teste de prelevare, de identificare a hemoragiilor oculte sau, așa cum este în țările mai avansate, cu colonoscopie efectuată în condiții de gratuitate pentru pacienții care au depășit 50 de ani. În unele țări, se fac aceste colonoscopii de la 45 și se discută chiar despre scăderea vârstei la 40 de ani. Unul dintre cele mai vechi programe din Europa se află în Olanda – grad de aderență a populației de 70%, America a ajuns la 75% screening la populația de peste 50 de ani. Polonia are de 20 de ani un astfel de program, iar Slovenia stă foarte bine. În Europa există doar două pete negre – țări în care nu există niciun program de screening pentru cancerul colorectal: România și vecinul de la sud.

Care este speranța de viață în cancerul colorectal depistat devreme?

La cinci ani, speranța de viață poate să atingă 70-80% pentru formele incipiente de cancer. Din punct de vedere oncologic, dacă boala nu dă semne de recidivă în primii cinci ani, putem discuta de o remisiune totală sau de vindecare. În formele avansate de cancer colorectal, supraviețuirea la cinci ani este mai redusă: de la doi-trei ani până la patru-cinci ani, depinde de forma evolutivă. Chiar și în formele avansate de boală, medicina poate oferi o exereză extinsă: extirpăm toate tumorile, îndepărtăm zonele metastatice sau le tratăm prin tehnici foarte moderne, prin distrucție cu radio frecvență sau prin criotermie ghidată tomografic ori ultrasonic. Speranța de viață a crescut semnificativ, cu 30–40% în ultimii ani, față de cât trăiau pacienții în urmă cu cinci ani.

Am câștigat foarte mult, din punctul de vedere al tratamentului, în acuratețea chirurgicală. Astăzi ne permitem să extragem organul bolnav împreună cu țesuturile interesate din jurul acestuia, cu extensiile limfoganglionare, fără a disfuncționaliza regiunea respectivă. Cu alte cuvinte, păstrând structurile nobile care sunt responsabile de nervii, de vacularizația, de inervația ariei respective. Concret, pentru un cancer de rect pentru care, în urmă cu 30 de ani, se considera că operația nu este bine făcută dacă pacientul nu rămâne impotent, astăzi discutăm de excizia totală a mezorectului, adică a țesuturilor care înconjoară rectul într-o piesă unică care cuprinde și tumora, și rectul. Disecția se realizează minim invaziv, în planuri de 1 mm, prezervând structurile nobile, nervii și vasele care au legătură cu vascularizația și cu inervația organelor învecinate, respectiv cu funcțiile erectile, funcția urinară, îndepărtând toate țesuturile bolnave. Aceste operații minim invazive sunt facilitate de tehnica asistată robotic, care ne oferă șansa de a vedea într-un plan mărit de peste zece ori și de a lucra cu instrumente foarte fine. Mai mult decât atât, după ce s-a realizat excizia în condiții de siguranță oncologică și de menținere a funcțiilor esențiale ale pacientului, refacerea continuității digestive, adică unirea intestinului gros cu diferența de rect pentru ca pacientul să poată folosi aceeași cale naturală, se realizează, de asemenea, în condiții tehnologice superioare, cu sutură mecanică asistată computerizat.

Evoluția este impresionantă, totul este despre o asistare computerizată. Informațiile pe care noi le primim sunt filtrate de computer și ne ajută să ne atingem obiectivele în condiții mult mai bune. Tehnologia înaintează foarte rapid, iar colegii noștri trebuie să fie tot timpul la curent cu tot ce înseamnă progresul tehnologic și, mai departe, instruiți pentru a folosi adecvat acest avans tehnologic. Toate gesturile pe care le realizăm prin intermediul tehnologiei sunt comandate de către medic și atunci, o cunoaștere inadecvată a performanțelor acestor tehnologii ar putea aduce și deservicii respectivului pacient. Instruirea este preocuparea Asociației Române de Chirurgie Endoscopică la nivel național și a Surgical Training Institute, situat în București. Organizăm cel puțin două cursuri pe an care sunt dedicate tehnicii robotice și numeroase alte cursuri de instruire pentru tehnici de diagnostic și tratament endoscopic sau laparoscopic, toate, endorsate de către European Association for Endoscopic Surgery.

Autor: Valentina Grigore

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: