Strategii eficiente în managementul spasticității de membru superior.
Injecțiile cu toxina botulinică pot îmbunătăți viața bolnavilor.
Accidentul vascular cerebral (AVC) în România aproape egalează infarctul de miocard din punctul de vedere al numărului de cazuri, iar una dintre complicațiile sale este spasticitatea de membru superior, care se răsfrânge asupra calității vieții pacientului pe mai multe planuri: individual, familial, profesional și social. Standardul de aur în tratamentul spasticității îl reprezintă blocurile neurolitice și, în special, blocurile cu toxina botulinică.
Îngrijirea post-AVC necesită o echipă multidisciplinară care să asigure, pe de o parte, un tratament personalizat, bazat pe cele mai recente tehnici din domeniu, iar pe de alta, recuperarea medicală – este concluzia mesei rotunde „Recuperarea post-AVC- Strategii eficiente în managementul spasticității de membru superior”, organizată de revista Politici de Sănătate sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, cu sprijinul Ipsen.
Conform European Cardiovascular Disease Statistics, România are cea mai mare mortalitate prin accident vascular cerebral din Europa, fiind depășită doar de Bulgaria. „Este necesară o abordare integrată a afecțiunilor cardiovasculare, de la prevenție, tratament și până la asigurarea calității vieții celor diagnosticați”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială. Toate aceste măsuri necesită o implicare comună a autorităților, a profesioniștilor din Sănătate și a pacienților. „Comisia pentru Sănătate și Familie este deschisă către propunerile de modificări legislative care să îmbunătățească accesul pacienților la tratament”, a declarat conf. univ. dr. Florin Corneliu Buicu, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie, Camera Deputaţilor. „Așteptăm propunerile celor implicați pentru îmbunătățirea sau, mai bine zis, updatarea strategiilor, care să se reflecte într-o calitate mai bună a vieții pacienților”, a completat dr. Rareș Trișcă, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Impact dramatic asupra vieții pacienților
Aproape jumătate dintre pacienții care au suferit un AVC se confruntă cu spasticitate de membru superior – o condiție cronică asociată cu simptome precum contracturi musculare, slăbiciune musculară, deficit senzorial și coordonare deficitară. Injecțiile locale cu toxina botulinică, alături de terapia fizică, pot aduce îmbunătățiri substanțiale în viața bolnavilor cu spasticitate.
„Terapia pentru spasticitate este extrem de importantă pentru funcționalitatea pacientului și pentru calitatea vieții acestuia. Trebuie definit cadrul legal în care anumiți pacienți pot beneficia de această terapie”, a atras atenția prof. univ. dr. Bogdan O. Popescu, vicepreşedintele Comisiei de specialitate Neurologie din Ministerul Sănătăţii, președinte ales al Societăţii de Neurologie din România. „În momentul de față, standardul de aur în tratamentul spasticității îl reprezintă blocurile neurolitice și, în special, blocurile cu toxină botulinică”, a declarat prof. univ. dr. Mihai Berteanu, preşedintele Comisiei de specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare din Ministerul Sănătăţii.
„Toxina botulinică este un medicament cu prescripție care se administrează în spital și de către medici cu experiență”, a menționat dr. Marius Tanasă, consilier, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). „Noi, de cinci ani, tot reiterăm, la minister, proiecte, programe clare de instituire a unor competențe pentru medici. Pentru că a administra toxină botulinică nu se reduce la a lua toxina și a injecta-o. Eu chiar mâine termin cursul de terapia distoniilor și spasticității, pe care îl fac prin UMF, dar este un curs de cunoaștere, el nu are o finalitate printr-o competență. Ar avea, dacă Ministerul ar recunoaște competența”, a atras atenția prof. univ. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedinte de Onoare „ad vitam” al Societăţii de Neurologie din România, şeful Clinicii de Neurologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Perspectiva pacienților
Sechelele după AVC, care înseamnă nu numai tulburări motorii, ci și de limbaj, psihologice, degradare cognitivă spre demență, sunt o altă mare problemă. „Ce facem cu pacientul după ce se externează? Reabilitarea pacientului cu AVC este extrem de costisitoare”, a atras atenția Valentin Anei, preşedinte al Societății Române de Prevenirea şi Recuperarea Medicală a Persoanelor cu Accident Vascular Cerebral. „În general, pacienții sunt persoane tinere. Și sunt o mulțime de dizabilități invizibile peste care acestor persoane tinere le este foarte greu să treacă. Prin urmare, chiar dacă există recuperare neurologică, partea de sprijin și de suport neurologic este foarte importantă”, a declarat Cristina Vlădău, vicepreședinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România (APAN România).
„E o mare problemă că, din nefericire, mulți pacienți nu au acces la ceea ce înseamnă pentru mine sănătate. Poate că și noi, ca societate civilă, trebuie să ne implicăm mai mult”, a afirmat Radu Gănescu, președinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Există viață după AVC
Tocmai pentru a veni în sprijinul pacienților,
Societatea Română de Reabilitare Medicală a lansat www.postavc.ro. Motto-ul acestui proiect este „Există viață după accidentul vascular cerebral”. „Informațiile de acolo sunt adresate exclusiv celor care au trecut printr-un accident vascular cerebral și familiilor lor. Pacienții și familiile lor pot afla unde trebuie să meargă, de ce acte au nevoie pentru diverse dosare pe care le au de depus pe la diverse ministere, cine îi poate evalua etc.”, a declarat conf. univ. dr. Adrian Bighea, vicepreşedintele Comisiei de specialitate medicină fizică și de reabilitare din Ministerul Sănătăţii, președintele Societății Române de Reabilitare Medicală.
Valentina Grigore
