Putem spune că sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI reprezintă pentru specia umană reperul istoric în privinţa numărului de persoane supraponderale care depăşeşte, în lume, numărul persoanelor subponderale1. Studii foarte recente efectuate în ţările dezvoltate clasifică supraponderalitatea şi obezitatea drept primele cauze de morbiditate şi mortalitate prevenibile din lume2. Costurile economice şi noneconomice, prezente şi viitoare, ale obezităţii la copii şi adolescenţi sunt, în aceste condiţii, dificil de evaluat, dar cu siguranţă greu de suportat, în special în ţările aflate încă în tranziţie economică, care trebuie să facă faţă şi consecinţelor subponderalităţii, cu care se asociază surplusul ponderal3.
Conf. univ. dr. Daniela Mănuc, dr. Dana Popescu-Spineni-Catedra de sănătate publică, UMF „Carol Davila”
Epidemia de obezitate la copil şi la adolescent este îngrijorătoare atât prin consecinţele pe termen scurt, în timpul perioadei de creştere, cât şi prin cele pe termen lung, prin riscul crescut pe care îl are un copil obez de a deveni un adult obez, cu comorbidităţi asociate2,3. Legătura dintre principalii factori de risc modificabili şi bolile cronice este similară în toate regiunile globului, obezitatea fiind considerată factor de risc intermediar, conform raportului OMS asupra bolilor cronice din anul 20054 – Fig.1 .
Există în prezent o conştientizare pe scară largă a necesităţii 
prevenţiei obezităţii la copil şi la adolescent, majoritatea guvernelor având pe agenda de lucru investiţii în astfel de programe5,6. Nivelul actual al managementului nu mai permite efectuarea investiţiilor fără o analiză prealabilă a eficienţei şi cost-eficienţei diferitelor programe. În urma acestui tip de analiză, există un consens asupra faptului că prevenția reprezintă principala cale de a controla epidemia, copiii şi adolescenţii trebuind să fie populaţia-ţintă prioritară a acestor demersuri.
Fig. 1
Cele trei probleme fundamentale cu care se confruntă demersurile de stabilire şi implementare a unei strategii de prevenire a obezităţii la copii şi adolescenţi, după L. King et Al 2007, sunt:
- multitudinea şi complexitatea factorilor etiologici, care implică abordarea unei game foarte largi de intervenţii (Fig. 2);
- neexistenţa unor evaluări periodice, sistematice şi cuprinzătoare privind eficacitatea intervenţiilor;
- multe dintre soluţiile identificate sunt în afara domeniului de activitate sau de control al sectorului de sănătate.
Fig. 2
În urma confruntării cu această situație, în raportul OMS 20077se afirmă: “Urgenţa acestei probleme necesită soluţii inventive şi structuri noi, deoarece structurile tradiţionale tind să favorizeze soluţiile tradiţionale”. OMS propune în acest context o strategie de prevenire a obezităţii multisectorială, interdisciplinară, care să acţioneze concomitent şi coordonat la diferite nivele ale societăţii , şi se face apel la guvernele fiecărei ţări europene de a-şi asuma responsabilitatea pentru adaptarea acesteia la caracteristicile culturale, etnice şi socio-economice ale populaţiilor-ţintă şi pentru implementarea ei (Fig. 3). Această strategie, care depăşeşte cadrul tradiţional de intervenţie, este bazată pe modelul teoretic socio-ecologic de acţiune la nivel individual, familial, comunitar și național.
Se afirmă că sistemul medical şcolar ar trebui văzut nu numai ca un cadru optim de implementare a unui plan național de monitorizare a bolilor cronice la copii și adolescenți, ci și ca o placă turnantă la nivel local a modelului socio-ecologic de intervenţie, astfel încât schimbările comportamentale să fie susţinute de schimbări ale mediului existenţial (Fig. 4). Această perspectivă este cu atât mai importantă, cu cât cercetarea relevă o discrepanţă între cunoştinţe şi comportamente, atât la adolescenţi, cât şi la părinţi.
Fig. 4 
Fig. 3
Implementarea la nivel naţional, nu a câtorva măsuri separate, ci a unui pachet de măsuri bine coordonate și integrate, sinergice, care să se completeze una pe alta şi să fie adaptate la mediul socio-economic şi cultural românesc, este posibilă prin intermediul unei plăci turnante la nivel central, un centru coordonator al politicilor în domeniu în România (Fig. 3), care să asigure în același timp o bună comunicare în demersul complex de prevenire a obezității și bolilor cronice asociate, la copiii și adolescenții din România.
,,Printre altele, cred că a da aripi copiilor noștri sau ai altora înseamnă să-i înzestrăm cu libertatea de a transcende scenariilor negative care ne-au fost transmise.”
S.R.Covey
Bibliografie selectivă:
1. Gardner G, Halweil B. Underfed and overfed: the global epidemic of malnutrition. Washington, DC: Worldwatch Institute, 2000. (Worldwatch paper no. 150).
2. WHO Global status report on noncommunicable diseases 2010. ISBN 978 92 4 068645 8 (PDF). Reprinted 2011
3. Lobstein T & Jackson-Leach R. Estimated burden of paediatric obesity and comorbidities in Europe. Part 2. Numbers of children with indicators of obesity-related disease. International Journal of Pediatric Obesity. 2006b; 1: 33-41
4. World Health Organization. Preventing chronic diseases : a vital investment : WHO global report 2005. ISBN 92 4 156300 1 . ISBN 92 4 156300 1
5. International Food Information Council. Trends in obesity related media coverage. 2006; Available from:http://www.ific.org/research/obesitytrends.cfm
6. Lobstein T, Baur L, Uauy R. Obesity in children and young people: a crisis in public health. Obes Rev 2004; 5 (Suppl 1): 4–104
7. WHO report 2007: The challenge of obesity in the WHO European Region and the strategies for response, edited by Francesco Branca, Haik Nikogosian and Tim Lobstein, Copenhagen
Fig. 1: Obezitatea – boală şi factor de risc pentru alte boli cronice Sursa: WHO global report 2005: Preventing chronic diseases: a vital investment, pag. 48.
Fig. 2: Schema sintetică a factorilor determinanţi ai obezităţii şi a interconexiunilor complexe ale acestora (www.iotf.org/groups/phapo)
Fig. 3: Schema stabilirii unei strategii naţionale de prevenire a obezităţii, conform recomandărilor OMS
Fig. 4: Sistemul medical şcolar – placă turnantă a modelului socio-ecologic
