Politici de Sanatate

Prioritățile noului președinte CNAS

16 octombrie
15:15 2017
Prioritățile noului președinte CNAS

Interviu cu Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

După cardul de sănătate și dosarul electronic de sănătate, se dorește digitalizarea biletelor medicale de trimitere şi a formularelor pentru concediile medicale. În plus, prin dezvoltarea asigurărilor private se poate atinge pragul de 6% din PIB pentru Sănătate, iar veniturile medicilor de familie ar putea să crească proporțional cu salariile medicilor angajați în spitalele publice. Acestea, alături de modificări în alocările bugetare pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat, sunt doar o parte din măsurile pe care noua conducere a CNAS le pregătește pentru următoarea perioadă.

Firmele din industria farma cer de mult eliminarea sau micșorarea taxei clawback. Ce rezolvare vedeți dumneavoastră pentru această problemă?

Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu și fără contribuție personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naționale de sănătate, s-au dublat în intervalul de șase ani de la introducerea contribuției claw-back. Totodată, lista substanţelor active (DCI) de care beneficiază asiguraţii s-a lărgit, poate nu în ritmul dorit de pacienţi şi de reprezentanţii industriei farmaceutice, dar nu trebuie uitat faptul că există limite, constrângeri bugetare, iar ritmul de creştere a finanţării tratamentelor medicamentoase, chiar în aceste condiţii, a fost mult peste ratele de creştere economică a României. Inclusiv la această dată, nouă molecule noi urmează să intre pe lista medicamentelor compensate, conform unui proiect de hotărâre de guvern aflat în curs de aprobare. Dintre acestea, cinci molecule se adresează pacienţilor care suferă de HIV/SIDA, iar celelalte sunt pentru tratamentul cancerului renal, diabetului, psoriazisului şi bolilor cardiovasculare.

Deci domeniul este într-o continuă dinamică și în contextul în care consumul de medicamente a crescut semnificativ de la un an la altul, consider contribuţia clawback un instrument necesar pentru modularea/moderarea consumului. Însă acest mecanism trebuie să răspundă pe termen mediu şi pe termen lung principiilor de transparenţă, predictibilitate şi sustenabilitate.

Ce pot să vă spun este că după discuțiile avute cu toți reprezentanții industriei farma, s-au centralizat propunerile, iar la acest moment am finalizat și analizele de impact pentru variantele propuse. Aş mai menţiona, în context, că nici la ora actuală, în calculul contribuţiei clawback nu intră întregul consum de medicamente. Contractele cost-volum/cost-volum-rezultat sunt excluse din acest calcul. Iar afirmaţiile conform cărora nivelul contribuţiei ar fi în continuă creştere nu sunt de actualitate, în prezent nivelul contribuţiei fiind în scădere, de la 19,86% în trimestrul I al anului, la 18,59% în trimestrul al II-lea.

Care sunt perspectivele de dezvoltare pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat?

Pentru viitor, avem în vedere modificarea actelor normative care reglementează modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat. Am organizat dezbateri publice pe această temă, iar prima modificare va fi că dacă în timpul derulării unui contract apare o nouă schemă terapeutică pentru medicamentul respectiv decât cea din contract, să se poată renegocia contractul iniţial, cu încadrarea în acelaşi număr de pacienţi eligibili. Ne gândim, de asemenea, la posibilitatea introducerii în acelaşi contract a mai multor medicamente, fie prin stabilirea unui buget pe arie terapeutică, fie prin stabilirea unui cost fix pe pacient.

Unul dintre dezideratele din Sănătate este debirocratizarea sistemului. Fiind la final de an și la final de cadru legislativ, aveți în vedere modificări privind contractul-cadru?

Debirocratizarea este un obiectiv pe care-l avem permanent în atenţie. După cum ştiţi, în acest an s-au adoptat deja măsuri în acest sens şi aş aminti aici doar de renunţarea la avizarea unor tratamente scumpe prin comisiile de experţi ale CNAS/CAS. Am prezentat recent guvernului un set de măsuri de debirocratizare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în conformitate cu obiectivele asumate prin programul de guvernare. Acest set vizează revizuirea reglementărilor legale referitoare la concediile medicale, simplificarea relaţiei furnizorilor de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, precum şi o serie de măsuri referitoare la aplicaţiile informatice gestionate de CNAS. Îndeplinirea acestui set de măsuri implică şi modificări în legislaţia specifică sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Totodată, ne dorim reașezarea tuturor domeniilor de asistență medicală, în funcţie de rolul şi de responsabilitatea în gestionarea problemelor cu care se confruntă pacienții. De aceea, am demarat un amplu proces de consultare cu toți factorii de decizie, dar şi cu reprezentanţii furnizorilor de servicii medicale şi ai asociaţiilor de pacienţi, pe toate aceste teme.

Prin legea salarizării unitare, vor crește veniturile medicilor. Însă aici nu sunt incluși și medicii de familie. Vor urma schimbări și pentru această categorie profesională?

Medicii de familie, după cum ştiţi, sunt plătiţi prin alt mecanism decât cel salarial. Însă suntem în discuţii cu reprezentanţii lor şi vom ţine cont de solicitările pe care le-au formulat în elaborarea Contractului-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia. Ne dorim să existe un echilibru între nivelul veniturilor medicilor de familie cu echivalentul legii unice a salarizării, printr-o creştere a valorii punctelor per capita şi per serviciu.

Bugetul Casei, oricât ar fi de mare, niciodată nu ajunge pentru nevoile existente în sistemul de sănătate din România. Credeți că ar fi posibilă accesarea altor forme de finanțare, în afară de alocările bugetare?

Sigur că explorăm şi evaluăm orice posibilitate de suplimentare a finanţării FNUASS. Astfel, avem în evaluare soluţiile de finanţare pe proiecte europene pentru instrumentele informatice pe care intenţionăm să le construim în locul actualelor bilete medicale de trimitere şi al actualelor formulare pentru concediile medicale. Astfel de finanţări s-au mai obţinut în trecut, pentru proiecte precum cardul naţional de sănătate şi dosarul electronic de sănătate.

În ultimul interviu pe care ni l-ați acordat, ați vorbit despre faptul că este important să se dezvolte piața asigurărilor private de sănătate. De atunci și până acum, ați observat vreo schimbare în acest sens? Aveți vreo strategie pentru a încuraja această dezvoltare? Dacă da, spre ce anume ar trebui să tindem?

Prin reglementările introduse în Codul Fiscal, am reușit să creăm premisele asigurării unor resurse financiare suplimentare care să infuzeze sistemul de sănătate prin intermediul deductibilității crescute pentru polițele de asigurare private de sănătate. Piaţa asigurărilor private de sănătate a căpătat amploare în ultimul an, deci putem aprecia că ceea ce nu s-a reușit prin demersurile consecutive de creștere a bugetului alocat domeniului sănătății se poate realiza dacă sunt înțelese beneficiile și respectate principiile deductibilității crescute. Astfel se poate atinge inclusiv dezideratul prevăzut în programul de guvernare de 6% din PIB alocați domeniului sănătății. Însă dezvoltarea sistemului de asigurări complementare trebuie să se facă etapizat și echilibrat, cu susținerea tuturor factorilor implicați, inclusiv a Autorității de Supraveghere Financiară, alături de care ne dorim construcția acestor pachete de servicii complementare/suplimentare care să asigure o completare corectă și sustenabilă a pachetului de bază. Sistemul public de asigurări de sănătate nu-şi poate permite să-şi aleagă asiguraţii şi nici să calculeze contribuţii în funcţie de riscul de îmbolnăvire al asiguratului, iar furnizorul public de servicii medicale nu-şi poate permite să se axeze pe acele proceduri şi tratamente cu înaltă profitabilitate, în detrimentul celorlalte tratamente. În aceste condiţii, este uşor să se vorbească despre ineficienţa fie a sistemului public de asigurări de sănătate, fie a furnizorului public de servicii medicale, în comparaţie cu finanţatorul sau furnizorul privat. Dar depinde şi cum măsurăm eficienţa sau ineficienţa. Criteriul profitului financiar nu poate fi absolutizat când este vorba despre viaţa şi sănătatea oamenilor. Dacă tot am ajuns în acest punct cu discuţia, daţi-mi voie să vă spun că am observat o tendinţă de acreditare a tezei existenţei a două sisteme sanitare în România, unul public, altul privat. În opinia mea, avem un singur sistem de sănătate, compus din furnizori publici şi privaţi şi finanţat din două surse distincte: cea publică şi cea privată. Şi consider drept complementare atât cele două tipuri de furnizori, cât şi cele două surse financiare.

Dacă, aşa cum aţi afirmat, criteriul financiar nu poate fi absolutizat când este vorba de sănătate, cum vedeţi dvs., pe viitor, rolul CNAS?

Când am spus despre criteriul financiar că nu poate fi absolutizat, am înţeles prin asta că trebuie să facem toate eforturile posibile pentru accesul asiguraţilor la tratamente, inclusiv la cele inovatoare. Asta nu înseamnă că fondurile nu trebuie utilizate cât mai eficient, dimpotrivă. Ceea ce îmi doresc foarte mult este umanizarea instituţiei şi repoziţionarea ei în tot ceea ce înseamnă context și rol în reprezentarea asiguratului. Şi de aceea am demarat o serie de consultări cu asociaţiile de pacienţi, în scopul cooptării în procesul decizional şi al derulării transparente a acestui proces, ca să plecăm de la nevoile asiguraţilor în configurarea viitoare a instituţiei, dar şi ca să îmbunătăţim feedbackul direct faţă de activitatea instituţională. Totodată, dorim ca asiguraţii să devină participanţi activi la depistarea eventualelor nereguli din sistemul de sănătate, de aceea intenţionăm să informăm asigurații cu privire la serviciile de care aceștia au beneficiat în ultimele 12 luni, astfel ca eventualele discrepanţe să poată fi sesizate uşor.

Va trebui, de asemenea, să facem eforturi de informare a asiguraţilor despre modul corect de utilizare a cardului naţional de sănătate. Chiar în această lună, CNAS a început distribuirea unui lot de 386 de mii de carduri care au fost tipărite şi personalizate, beneficiari fiind asiguraţii care nu au dispus de acest document electronic până în prezent. Acest lot se adaugă altor 124 de mii de carduri care au fost emise şi transmise către beneficiari pentru înlocuirea documentelor similare pierdute, deteriorate, furate etc. În total, în acest an au fost emise 510 mii de carduri naţionale de sănătate. Facem toate demersurile necesare pentru continuarea emiterii cardurilor pentru persoanele asigurate care nu au dispus de acest document până în prezent, precum şi pentru pregătirea emiterii unor noi carduri în locul celor care vor depăşi durata de valabilitate de cinci ani, începând cu anul 2018. Ceea ce trebuie să conștientizăm cu toții este că pe lângă scopul principal de instrument de acces la serviciile medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cardul național de sănătate corect utilizat de către beneficiar constituie un instrument esenţial în prevenirea raportării de servicii medicale neefectuate și asigurarea continuității în finanțarea actului medical către pacienți.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

Video

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: