Politici de Sanatate

Planul- cadru privind controlul hepatitelor virale în România, lansat pe 14 mai

24 aprilie
15:57 2019
Planul- cadru privind controlul hepatitelor virale în România, lansat pe 14 mai

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat, în cadrul Summitului RoHepat, că pe data de 14 mai va fi lansat Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România.

”Vom începe cu prevenţia, este un lucru esenţial. Din păcate, la capitolul prevenţie aş putea spune că suntem oarecum deficitari, și nu numai când vorbim despre hepatită, pentru că nu ne-am preocupat suficient, am ajuns să tratăm în acest moment pacienţi în stadii grave ale bolii cu costuri foarte ridicate. Politicile noastre de sănătate, în general, vor fi orientate către prevenţie şi tratament în paralel. În momentul în care vom implementa acest plan cred că lucrurile ne vor menţine pe unul din primele locuri în ceea ce priveşte incidenţa bolilor hepatice, infecţiei cu hepatita C în acest caz”, a declarat ministrul Sănătății. Ea a mai afirmat că aplicarea contractelor cost-volum-rezultat în achiziţia medicamentelor necesare tratamentului pacienţilor a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla. ”Foarte mulţi pacienţi au avut acces la tratament, iar anul trecut am îmbunătăţit acest contract cost-volum-rezultat în sensul că dăm posibilitatea şi celor care nu răspund la tratamentul de bază să intre într-un program de tratament. Din punctul meu de vedere ar fi necesar ca toţi pacienţii infectaţi cu virusul C să fie cuprinşi în program. În aceste zile, se negociază cu Banca Mondială un grant pentru stimularea medicinii de familie, a medicinii comunitare şi pentru eficientizarea cheltuielilor din sănătate, şi aici mă refer inclusiv la contractele cost-volum. Ţinta noastră este acordarea serviciilor medicale inclusiv persoanelor neasigurate prin utilizarea acestui grant . Am speranţa că şi acei pacienţi care în acest moment nu pot fi cuprinşi în program vor avea acces la tratament”, a mai spus ministrul.

În momentul de faţă, există aproape 13.000 de pacienţi trataţi în România. ”Trendul este de a ne alinia şi noi la standardele europene şi mondiale, de nu mai avea până în 2030 afecţiuni hepatice netratate. O să luăm în calcul introducerea pacienţilor cu grad de afectare redus, o să luăm în calcul introducerea pacienţilor non-responderi, ne dorim ca în viitorul contract să avem o plajă mult mai mare de pacienţi cărora să le putem asigura tratament. Evident că avem, în momentul de faţă, şi posibilitatea de a purta discuţii cu furnizorii de medicamente, dar pe de altă parte luăm în calcul inclusiv introducerea noului medicament pentru pacienţii non-responderi printr-un contract cost volum rezultat”, a anunțat Adriana Cotel, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Numărul de bolnavi, o necunoscută

Din păcate, în momentul de față România nu are o bază de date concretă, însă ”programul de screening ne va arăta cu adevărat situația infecțiilor cu virusuri hepatitice în România. 2030 e după ușă, iar acest termen ne obligă să îndeplinim obiectivul pe care ni l-am asumat: reducerea cu până la 90% a numărului de cazuri noi și reducerea cu până la 65% a mortalității prin infecții virale hepatice”, a afirmat și dr. Tiberius Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

În momentul de față, la nivel global există 170 de milioane de persoane afectate de virusurile hepatitice însă, așa cum se întâmplă și în Românai, mulți nu cunosc acest lucru.           ”Trebuie să avem un focus mai mare pe tratament şi pe accesul nediscriminatoriu la tratamentele cele mai eficiente Interferon-free, inclusiv la tratamentele necesare celor care nu răspund la interferon-free. Însă, în același timp, nu trebuie să uităm că avem nevoie de o implicare mai mare pe aspecte de prevenţie şi aici sigur vorbim și despre promovarea vaccinării pentru hepatita B”, a declarat europarlamentarul Cristian Bușoi, ambasador european RoHepat.

România nu va elimina hepatita până în 2030

Din păcate, la nivel internațional lucrurile nu se văd atât de bine. Prof. Henrique Lopes, coordinator științific al proiectului portughez Let’s End Hep, a atras atenția că România nu va reuși atingerea scopului OMS de eliminare a hepetitelor virale până în 2030. “Nu este important numai să avem politici, ci și o implementare în teren. Cu datele pe care le-am colectat din România, nu stați foarte bine. Părerile liderilor cheie sunt că veți face pași importanți până în 2030, dar nu veți atinge eliminarea hepatitelor. Îmi pare rău, dar asta ne spun datele”, a afirmat specialistul.

Microeliminare prin testare

Prof. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterologie și hepatologie, Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie, Institutul Clinic Fundeni, a  anunțat că Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie și-a propus să deruleze o campanie de microeliminare prin testare, pacienții depistați urmând a fi preluați de specialiști și tratați. ”În faza pilot am avut doar 4 centre- București, Cluj, Iași și Timișoara, dar deja am semnat pentru încă 6 centre  – deci vom avea centre în 10 județe (o pătrime din țară) și dorim să ne extindem. Fiecare pacient care se adresează acestor centre este testat, deocamdată pentru Hepatita C. Iar cei pozitivi sunt trimiși imediat către spitale și tratați. Dorim să ne extindem în toată țara, dorim să testăm și pentru hepatita B. Vrem să abordăm în continuare problema hepatitelor ca pe o problemă de sănătate publică și să ajungem la populațiile vulnerabile, începând cu cele din zonele rurale îndepărtate”, a explicat gastroenterologul.

”Ținta 3.3 din Obiectivul 3 de Dezvoltare Durabilă al agendei 2030 face referire la eradicarea bolilor transmisibile până la acea dată, printre acestea aflându-se și hepatita. Combaterea hepatitelor necesită o abordare integrată, de la prevenție, diagnostic corect, monitorizare, tratament până la evitarea reinfectării. Putem spune fără să greșim că în acest domeniu accesul pacienților cu hepatită la tratament s-a îmbunătățit în ultimii ani, evident simțitor o dată cu introducerea contractelor cost- volum-rezultat”, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.

Testarea începe din comunitate

Planul-cadru va fi lansat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, iar, potrivit specialiștilor, partea cea mai dificilă este legată de diagnosticarea precoce. ”Avem finanțată deja, din fonduri europene, o parte din testarea și diagnosticarea acestor pacienți (inclusiv a complicațiilor bolilor hepatice). Prima parte a proiectului a început cu pregătirea personalului, în special a medicilor de familie și a asistentelor acestora – depistarea precoce și testarea încep din comunitate. Autoritatea locală are rolul esențial de a aduce la testare pacienții neasigurați- eșantionul cel mai important de pacienți pe care îi pierdem întotdeauna la diagnostic și tratament. Testarea nu va fi la nivel național – ci se va desfășura în regiunile cele mai sărace ale țării, cu prevalența cea mai mare- Nord- Est și Sudul României. Ne dorim să extindem acest exercițiu și la celelalte zone, în funcție de finanțare. Valoarea totală a proiectului pentru partea de screening este de 25 milioane euro”, a declarat conf. dr. Cora Pop,  consilier în Ministerul Sănătății, membru al grupului de inițiativă RoHepat.  Ulterior testării urmează etapa de diagnosticare în centrele din spitale- cele mai importante vor fi la Iași și la București, însă toate spitalele județene vor fi parteneri în proiect, de la diagnosticare până la complicații. Un alt proiect pentru care se caută finanțare este cel de testare a deținuților – aproximativ 30.000 de pacienți asigurați, care pot beneficia de tratament rapid.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: