Politici de Sanatate

Piața medicamentelor generice: Provocări și tendințe

22 octombrie
11:31 2013
Piața medicamentelor generice: Provocări și tendințe

Interviu cu Dragoș Damian, Președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România

  În România, medicamentele generice reprezintă numai o treime dintr-o piață de aproape 12 miliarde de lei pe an, restul de 70% reprezentând vânzări de medicamente originale.

În plus, consumul de medicamente generice a fost în scădere în ultimii ani: dacă în 2007 se utilizau în România 258 de milioane de cutii de medicamente, în 2011 numărul acestora a scăzut la 214 milioane, o scădere cu 17% în valoare absolută.

În comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, România se află pe locul 7 la utilizarea de medicamente generice, însă fără încurajarea tratamentelor alternative, ar putea coborî pe locul 15 în acest top – o situație îngrijorătoare pentru o țară cu buget pentru sănătate limitat.

Cum considerați că ar putea contribui sectorul farmaceutic la reformarea sistemului de sănătate românesc?

Sectorul farmaceutic poate oferi soluții prin încurajarea utilizării medicamentelor generice, în acest mod se oferă pacienților șansa de a beneficia de tratamente de calitate la prețuri accesibile. Încurajarea consumului medicamentelor generice ar trebui să fie o prioritate pentru autorități întrucât ar duce atât la o alocare mai eficientă a resurselor bugetare, cât și la o creștere a bunăstării pacienților. Economiile anuale înregistrate în sistemele de sănătate ale UE, unde 50% din volumele de medicamente consumate sunt generice, au fost de 18-20 de miliarde de euro.

Care este explicația pentru consumul redus de medicamente generice în România?

În primul rând, medicamentele generice sunt foarte puțin cunoscute de către pacienții români. Puțini știu ca medicamentele generice și cele originale sunt  echivalente din punctul de vedere al siguranței și al eficacității, dar au o diferență semnificativă de preț – medicamentele generice sunt cu până la 90% mai ieftine decât cele originale. Pe de altă parte, medicii și farmaciile informează insuficient pacienții asupra existenței corespondentului generic.

În plus, reglementările în vigoare blochează accesul pe piață al medicamentelor generice și determină chiar dispariția de pe piață a unor medicamente.

Puteți să ne dați câteva exemple de reglementări nefavorabile industriei de medicamente generice?

Una dintre aceste reglementări este mecanismul de stabilire a prețurilor. Din cauza acestui mecanism, medicamentele generice au ajuns să aibă cele mai mici prețuri (dacă nu chiar cel mai mic) din Europa. Practic, prin mecanismul de referenţiere, produsele generice trebuie să fie cele mai ieftine din 12 țări de referință și, în plus, prețul genericelor trebuie să fie cel mult 65% din prețul local al medicamentului inovator. Mai mult, sustenabilitatea medicamentelor generice este periclitată de legătura continuă a prețului genericelor de prețul medicamentelor inovatoare. Această legătură de preț ar trebui să fie eliminată după ce brevetul produsului inovator expiră sau după o perioadă predeterminată, permițând astfel pieței libere să lucreze în favoarea statului și a pacienților.

Un alt obstacol este termenul oficial de plată până la care statul este obligat să ramburseze sumele cheltuite cu medicamentele compensate. Acesta este printre cele mai lungi din Europa, depășind 300 de zile. Termenul de plată stipulat în contractul-cadru actual este de 210 zile, iar, conform legii de transpunere a Directivei 7/2011 privind combaterea plăților întârziate, acest termen ar trebui să fie redus până la 60+30 de zile.

Oscilând, la momente diferite, între prescrierea pe marcă și pe DCI, permițând sau nu substituirea la nivel de farmacie, sistemul dezavantajează medicamentele generice, care sunt recomandate de către medici şi farmaciști într-o proporție mult mai mică față de medicamentele originale.

Taxa clawback este un alt exemplu. Formula ei de calcul nu a fost modificată până în prezent, în ciuda numeroaselor critici aduse de industrie. Calculată pe baza unui buget de referință care nu ia în considerare consumul real de medicamente, taxa reprezintă o povară fiscală distribuită neuniform: producătorii plătesc impozite pe veniturile distribuitorilor și ale farmaciilor. În plus, atât producătorii de generice, cât și cei de inovatoare sunt supuși aceleiași taxe, în ciuda impactului diferit asupra marjelor și prețurilor de vânzare ale producătorilor.

 Care este rolul medicilor în prescrierea medicamentelor generice?

Medicii pot să aleagă liber dacă să elibereze o rețetă bazată pe DCI sau pe marcă, fără să fie nevoiţi să țină evidențe pentru a doua opțiune (cum se întâmplă acum). Noi propunem prescriere pe DCI, cu posibilitatea ca medicul să specifice o marcă, combinată cu o țintă valorică pentru prescrierea de generice – de exemplu, 60-80%.

Aceasta se va traduce în plăți mai mici ale statului pe rețetele compensate, în timp ce pacientul va plăti mai puțin pe medicamentele prescrise necompensate integral. Din punct de vedere valoric, efectul anual estimat al adoptării unei ținte de 80% prescriere medicamente generice ar însemna: economii de 30,5 milioane de euro/an pentru stat și de 67,3 milioane de euro/an pentru pacienți, conform calculelor din studiul independent efectuat de KPMG, la solicitarea APMGR.

 Care sunt măsurile propuse pentru a fi implementate la nivel de farmacie?

Eliberarea obligatorie de generice la nivelul farmaciilor pentru rețetele DCI sau substituirea medicamentelor inovatoare cu cele generice pentru rețetele pe marcă ar …

Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna octombrie a revistei Politici de Sănătate!

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: