Politici de Sanatate

„Peste lumea occidentală vine un tsunami de boli noncomunicabile”

16 iulie
11:37 2018
„Peste lumea occidentală vine un tsunami de boli noncomunicabile”

Interviu cu dr. Adrian Wiener, membru în Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României.

Autor: Roxana Maticiuc

Limitarea aditivării cu acizi grași trans, accizarea în benzi a băuturilor răcoritoare în funcție de nivelul de zaharuri și semaforizarea alimentelor în funcție de concentrația de grăsimi saturate, zaharuri sau de sare din produsele respective sunt doar trei dintre cele 14 inițiative legislative ale medicului și politicianului USR Adrian Wiener. Cu toate că aceste măsuri ar schimba statistica neagră din sănătatea românească, politicienii nu se grăbesc să le adopte.

Sunteți inițiatorul mai multor proiecte de legi în domeniul Sănătății, iar una dintre ele se referă la aditivarea produselor alimentare cu acizi grași trans, corect?

Medicina preventivă în România este rudimentară, nu există într-o formă eficientă sau foarte bine conturată, și aici vorbesc despre screening, despre depistare precoce, despre accesibilitatea la servicii uzuale de medicină, vorbesc despre vaccinare, despre medicina maternofetală. Una din trei sarcini din România, de exemplu, este văzută de ginecolog pentru prima dată în momentul nașterii. Există foarte puține teste de screening neonatal. În multe dintre țările din UE, vorbim de 20-25 de teste pentru nou-născuți, în timp ce la noi se fac două-trei.

Dacă analizăm puțin și punem un microscop pe cauzele principale de mortalitate din România, o să vedem că 6 din 10 români mor din cauza bolilor cardiovasculare, iar jumătate din decesele cardiovasculare sunt legate direct și nemijlocit de dietă, respectiv de nutriție. Riscul nutrițional este un risc la adresa sănătății publice din România, de aceea unele dintre proiectele de lege pe care le avem visează strict această zonă, unde avem, de altfel, dovezi indubitabile.

Prima lege pe care am inițiat-o în februarie 2017 este legată de limitarea aditivării cu acizi grași trans. Acizii grași trans sunt cel mai toxic macronutrient pentru zona vasculară umană. Practic, crește până la 35% riscul de infarct miocardic, acesta fiind, de altfel, principala cauză de mortalitate din România. Știm din alte țări, unde s-au aplicat legi similare, că potențialul este de a scădea până la 15 la sută mortalitatea cardiovasculară. Pentru România, ar însemna aproximativ 3.000-3.500 de vieți salvate anual.

În ce stadiu sunteți acum cu această lege?

Inițial, a fost un entuziasm general. Legea a trecut cu unanimitate în comisiile de specialitate din Senat, însă, din păcate, de șapte luni, stă într-un sertar al președintelui Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Problema este că această persoană se substituie întregului Senat care a votat în unanimitate și întregii Camere a Deputaților, ținând cont că ea este de șapte luni în fiecare plen, apare și pe ordinea de zi (sub rezerva primirii raportului de la Comisia de agricultură).

Având în vedere că vorbim despre o piață unică, ce se întâmplă în alte țări europene? Există o lege similară?

Această inițiativă mai există în Ungaria, Danemarca și în alte șapte țări din UE. În țări precum Franța, Marea Britanie, Germania, s-a obținut acest obiectiv de limitare a aditivării cu trans prin negocieri dure, agresive, ale statului cu marii producători. Aceștia au semnat voluntar sistarea aditivării alimentelor cu trans. Ba, mai mult, au asumat-o ca pe o responsabilitate socială și sunt dispuși să ofere, în mod gratuit, rețetele și modalitățile de reformulare ale produselor pentru cei care vor să implementeze acest lucru. Deci practic și pentru producătorii români acest lucru este pus la dispoziție cu titlu de gratuitate.

Știm sigur că în România accesul oamenilor la informație, în ceea ce privește alimentele, este precar, cu atât mai mult cu cât producătorii nu sunt obligați, de regulamentul de etichetare, să precizeze dacă acest produs conține sau nu grăsimi trans. Scrie doar că ar conține grăsimi săturate sau grăsimi cu titlul general, deci acești acizi grași trans pot să fie cu butoaiele.

De ce sunt folosiți, de fapt, acești acizi grași trans?

Ei cresc perioada de valabilitate a produsului respectiv și are un oarecare efect al dezirabilității, produsul arată mai bine.

Deci putem spune că sunt un fel de conservant?

Da, într-un fel e un conservant care are și valoare nutrițională, are încărcare calorică. Dar știm de mult că este ceva nociv pentru sănătate. Danemarca a adoptat pentru prima dată în legislație în 2004, moment în care se știa în mod clar că efectul este nociv. În SUA, există această interdicție în mai multe state, iar de la 1 ianuarie 2018 s-a extins pe tot teritoriul SUA. Prin urmare, ceea ce se întâmplă la noi, în România, acest gest de a opri o inițiativă legislativă care salvează vieți, este, până la urmă, o responsabilitate criminală.

Care ar fi intervalul de timp în care s-ar vedea la raft efectele unei astfel de reglementări?

Nu este nimeni absurd. Legea prevede un interval de un an de grație, pentru ca producătorii să poată să își însușească reformularea produsului respectiv, astfel încât să corespundă limitei legale. Dar repet: intervalul acesta de timp care s-a pierdut până acum, de aproape un an și jumătate, este absolut nejustificat și iresponsabil.

Un alt proiect pentru care sunteți inițiator se referă la nivelul de zaharuri din alimente.

Da, tot în zona riscului nutrițional, avem o recomandare din partea Organizației Mondiale a Sănătății referitoare la excesul de zaharuri din alimente. De altfel, România are cea mai mare incidență a diabetului zaharat din UE: peste 11% din populația cu vârsta cuprinsă în intervalul 18-65 de ani are diabet zaharat. Alte trei milioane de români prezintă risc major pentru a dezvolta această boală, deci practic este o problemă de securitate națională. Obezitatea este în creștere în special în zona tinerilor și adolescenților. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca o limită maximă de 10 la sută din raportul caloric să fie obținut din zaharuri libere, iar vehiculul cel mai important pentru accesul populației la această formă de nutriție este băutura răcoritoare.

Franța și Marea Britanie au implementat un instrument fiscal, la 1 aprilie 2018, de accizare în benzi. Practic, în funcție de conținutul de zaharuri, acciza este crescândă. De exemplu, modelul pe care l-am propus eu este ca sub 5gr/100ml să nu avem deloc acciză, între 5 și 8gr/100 ml să avem o acciză moderată, iar peste 8 gr/100 ml să se opereze pragul maximal de accizare, care este undeva la 20% din prețul mediu al produsului.

Efectele le știm, pentru că avem modelul din Marea Britanie și din Franța, unde nu a fost vorba nicidecum despre inaccesibilizarea produselor. Producătorii au fost cei care au reacționat imediat la acest instrument fiscal prin reformulare de produs și scăderea cantității de zaharuri adăugate, astfel încât să ajungă cu produsul în banda inferioară. Prin urmare, arhitectura în benzi stimulează producătorul să scape de pragul maximal și să vină în zona intermediară sau chiar în zona neaccizată. Asta s-a și întâmplat, la două săptămâni de la introducerea acestei legi în Marea Britanie, cu trei dintre cei mai mari producători și deținători de cotă de piață: Coca-Cola, Pepsi și Lucozade.

În România, industria a mai scăzut nivelul de zaharuri, din anul 2000 și până în 2015, cu 10%, adică aproximativ 1,3gr/100ml. Dar este mult prea puțin, având în vedere că vorbim de 15 ani, mai ales că România este cel mai mare consumator de băuturi răcoritoare din regiune. Avem 71 de litri pe cap de locuitor pe an, în timp ce în media europeană e undeva la 50, iar multe alte țări au mult sub 50.

Ar putea exista voci care să spună că orice consumator poate citi eticheta înainte de a cumpăra un produs.

Sigur. Multă lume spune că e datoria omului să se informeze, dar forma actuală de etichetare practic dezinformează, prin diluția informațională. Sunt cam 15 cifre care apar pe o bucată de hârtie și foarte puțină lume știe dacă cifrele respective înseamnă mult, puțin, dacă este ok sau nu. Producătorii care nu ar reacționa în nici un fel în fața acestei accizări ar rămâne cu prețul în zona sucurilor de fructe care sunt puțin mai scumpe. Bineînțeles că reducerea efectelor grăsimilor trans și ale zaharurilor se vor vedea în ani, de aici înainte. În cazul legii fumatului, de exemplu, prima contabilizare se va face la cinci ani.

Dacă vorbim de zona oncologică, există studii de câțiva ani care arată o legătură directă între excesul de zaharuri din dietă și 13 tipuri de neoplazii de cancer, deci nu doar zona cardiometabolică are de suferit. Trebuie făcut ceva pentru că vine peste lumea occidentală un  tsunami de boli noncomunicabile. Scăzând incidența bolilor infecțioase, crește speranța de viață și se formează un vârf de incidență pentru celelalte tipuri de boli care tind să greveze deja decada a 5-a, chiar a 4-a de viață prin bolile metabolice, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare.

Această propunere legislativă în ce stadiu este?

A fost depusă la Senat și urmează să primim primele puncte de vedere. Decizia este una politică până la urmă, iar presiunea din zona industriei este foarte mare. Reprezentanții industriilor s-au întâlnit deja cu toți președinții de partide din România ca să discute pe această temă și, evident, pledând pentru respingerea unui astfel de instrument fiscal.

În România, nu există asigurări de sănătate, ci doar o contribuție nonvoluntară la un sistem cu prag fix, adică nu asigură riscul de boală. Eu plătesc 10% chiar dacă am grijă de mine, nu fumez, am foarte mare grijă la dietă, nu sunt sedentar, ca și cel care nu ține cont de niciunul dintre aceste aspecte. S-a ajuns ca, în sistemul public de sănătate din România, 20 la sută din cei care îl utilizează să consume 80% din resursele sistemului.

În ce constă proiectul semaforizării alimentare?

Acest proiect este în lucrări și consultări și este un proiect simplu care are o adiacență cu dreptul la informare. Etichetarea actuală a alimentelor în România nu are rolul de a informa decât într-o foarte mică măsură. Marea majoritate a populației din România, și aici mă refer inclusiv la copii sau la tinerii care încă sunt  pe băncile școlilor, nu au nici informațiile necesare și nici capacitatea de a opta între produsele care sunt mai sănătoase sau mai puțin sănătoase pentru propria sănătate. Această semaforizare ar presupune prezența unor buline roșii, galbene sau verzi, în funcție de concentrația de grăsimi saturate, de zaharuri sau de sare în produsele respective. Astfel, la o simplă privire a consumatorilor, aceștia să știe ce fel de produs consumă.

Dar ei vor ști care este motivul pentru care există acea bulină pe ambalaj?

Pe codul de culoare respectiv va fi scrisă și cauza exactă. Prin urmare, acest proiect nu propune o accizare, ci doar o informare a clienților. Pe de altă parte, producătorii nu vor să fie stigmatizați, nu vor să aibă bulină roșie și atunci fac tot ceea ce pot să reformuleze produsele și să ajungă cu ele în zona galbenă sau poate chiar verde.

Cine este Adrian Wiener?

Sunt medic primar de medicină generală, am fost director medical și managerul Spitalului Județean de Urgență din Arad. Am o viață petrecută în spitale și am considerat că sunt multe lucruri care ar trebui făcute dincolo de nișa medicală. Prin urmare, acum un an și jumătate am intrat în politică și îmi doresc să folosesc aici experiența pe care o am. Am până acum 14 inițiative legislative și încercăm să implementăm lucruri benefice care să ajute populația din România.

Regretați acest pas?

Încă nu. Având în vedere cele de care am vorbit până acum, parcă mă motivează și mai mult să nu fac un pas înapoi.

Cum v-ați imaginat că va fi lumea aceasta politică și cum ați găsit-o?

Inițial, poate că în idealismul meu consideram că sunt un cumul de oameni care doresc binele națiunii și legiferează pentru binele public. În realitate, există un grad mare de iresponsabilitate, de dezinformare și rea-voință, motiv pentru care cred că, încetul cu încetul, ar trebui schimbată clasa politică.

Alte articole

TOP

Video – How the EU connected experts to treat epilepsy

comisia europeana

Abonează-te la newsletter

:
: