Politici de Sanatate

Pași concreți pentru a preveni accidentul vascular cerebral în România

21 decembrie
12:19 2017
Pași concreți pentru a preveni accidentul vascular cerebral în România

Accidentul vascular cerebral (AVC) este, în acest moment, a doua cauză de mortalitate în România. Deși, în fiecare an, 61.552 de români suferă un AVC și alți 252.774 suportă consecințele unui AVC suferit anterior, accidentele vasculare cerebrale continuă să fie, din multe puncte de vedere, un ucigaș tăcut. În ciuda cifrelor îngrijorătoare, dar și a repetatelor semnale de alarmă trase de specialiști de-a lungul timpului, statul încă nu a făcut o prioritate din prevenția acestei boli, iar Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 nu conține niciun fel de măsuri concrete care să poată reduce, în mod eficient, incidența bolii. de Valentina Grigore

Anul acesta, pentru a marca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Atacului Vascular Cerebral, Centrul de Inovație în Medicină a organizat, cu sprijinul Pfizer România și în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, o masă rotundă pentru a stimula dezbaterea în spațiul public a politicilor de prevenție și de reducere a riscurilor de AVC, explorând exemple de bune practici din alte țări de pe mapamond, pentru a identifica soluții potrivite sistemului de sănătate local. Organizarea acestui eveniment a fost posibilă cu ajutorul Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, prin sprijinul extraordinar al dr. neurolog Renică Diaconescu, vicepreședintele Comisiei și șef al secției Neurologie a Spitalului Județean de Urgență Slatina, aducând la aceeași masă de discuție membri ai Parlamentului României, atât din Senat, cât și din Camera Deputaților, reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ai mediului academic și profesional, precum prof. dr. Ovidiu Băjenaru, președinte de onoare ad vitam al Societății de Neurologie din România, și dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, dar și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și delegați ai companiilor farmaceutice.

Nevoie de îmbunătățire a intervenției post-AVC

În acest moment, conform statisticilor analizate de Societatea de Neurologie, bolile cerebro-vasculare au o prevalență mult mai mare în România decât în majoritatea țărilor lumii, țara noastră situându-se, an de an, pe unul dintre primele cinci locuri din lume din punctul de vedere al mortalității asociate acestor afecțiuni. Considerate de toți cei prezenți ca un semnal de alarmă, aceste analize indică, în același timp, nevoia îmbunătățirii timpilor de intervenție în cazul unui AVC, dar și a modalității de intervenție medicală.

Atât președintele Comisiei de Sănătate din Senatul României, dr. Laszlo Attila, cât și vicepreședintele acesteia, dr. Renică Diaconescu, au adus în discuție situații în care opțiunile de tratament disponibile pentru pacienți sunt limitate. Aceste situații sunt, mai degrabă, norma decât excepția, reliefând în mod acut nevoia existenței unui plan național pentru prevenția și tratamentul AVC. Astfel, dr. Diaconescu a subliniat în mod particular nevoia ca statul, prin toate organismele sale, să declare prioritare problema AVC și consolidarea unităților de urgențe neurovasculare, pentru a aduce o schimbare reală cu scopul reducerii numărului de decese asociate acestei boli.

La momentul actual, în România doar zece unități de intervenție de urgență în caz de AVC există la nivel național, dintre care patru în București. Așadar, un prim pas pentru a reduce prevalența AVC ar fi înființarea, în fiecare județ, a unei unități de stroke, astfel încât o persoană să poată primi ajutor specializat în mai puțin de o oră, indiferent de locul în care se află, și să poată beneficia de o intervenție de tromboliză, în cazul atacului vascular cerebral ischemic.

Completând această idee, dr. Băjenaru, reprezentant al Societății de Neurologie din România, a vorbit despre posibilitatea transformării orașelor-centre universitare în „centri regionali” de coordonare și stimulare pentru intervenția rapidă în caz de AVC. În același context, pentru a le oferi specialiștilor, dar și statului, o mai bună imagine asupra pacienților care au suferit un AVC, devine vitală înființarea unui registru național de accidente vasculare cerebrale.

Screening-ul pacienților cu fibrilație atrială

Un alt pas de o importanță crucială ar fi crearea unui context potrivit pentru screening-ul pacienților cu fibrilație atrială, unul dintre cei mai importanți, dar puțin cunoscuți, factori de risc pentru AVC. Specialiștii mondiali sunt de acord că un pacient cu fibrilație atrială este de cinci ori mai predispus să sufere un AVC decât cineva fără această afecțiune preexistentă. De exemplu, în cazul pacienților cu vârste de peste 65 de ani, identificarea din timp a semnelor fibrilației atriale ar permite tratarea acestora cu medicamente anticoagulante de ultimă generație, pentru a reduce costurile ACV și dizabilitatea asociată acestora.

Prevenția AVC, un subiect neglijat în România

Participanții mesei rotunde au fost de acord că, deși majoritatea discuțiilor din spațiul public în legătură cu AVC se axează pe tema intervenției, un aspect la fel de important și des neglijat în România pentru reducerea mortalității îl reprezintă reducerea prevalenței factorilor de risc și prevenția producerii unui AVC. Datorită cunoștințelor și tehnologiilor medicale actuale, aproape 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite. Cu toate acestea, la fiecare două secunde, undeva în lume, o persoană suferă un accident vascular cerebral, iar efectele acestuia conduc la un deces la fiecare cinci secunde. Dincolo de morbiditatea ridicată însă, povara AVC este considerabilă atât pentru bolnav, cât și pentru familie și sistemul public de asistență socială, în condițiile în care aproximativ jumătate dintre supraviețuitori rămân cu o formă de handicap fizic sau cognitiv. Plecând de la studiul realizat de The Economist Intelligence Unit, cu sprijinul Bristol Myers Squibb – Pfizer Alliance „Preventing stroke: Uneven progress”, un nou raport ce analizează politicile publice de prevenție a AVC în 20 de țări, participanții mesei rotunde au dezbătut atenția inegală care se acordă în cadrul sistemului de sănătate din România tratamentului, comparativ cu acțiunile de prevenție, dar și subfinanțarea îngrijirii AVC și cheltuirea ineficientă a banilor publici. În acest context, cei 12 membri ai Parlamentului au subliniat nevoia ca autoritățile responsabile din sistemul de sănătate să implementeze politici coerente de prevenție a bolii și de control al acesteia, în timp ce președintele CNAS și-a exprimat angajamentul față de un sistem de sănătate care să aibă în centrul său pacientul și care să investească mai mult în prevenție, în paralel cu consolidarea intervenției în stadiul acut.

O lege a Sănătății pentru toți

Una dintre principalele concluzii ale dezbaterii a fost că Ministerul Sănătății, ca principal legislator în domeniul sănătății, trebuie să se implice mai mult și să prevadă organizarea și susținerea unui program național de prevenție a AVC. În acest moment, Ministerul a anunțat deja că, până la sfârșitul lui 2017, are în plan finalizarea de noi apeluri pentru programul de screening în vederea identificării pacienţilor cu factori de risc cardiovascular, program ce are ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare. Includerea componentei de factori de risc pentru AVC ar fi foarte importantă.

Pentru a combate o boală atât de prevalentă precum AVC și, mai exact, pentru a reduce semnificativ incidența și impactul AVC, este nevoie de o atenție sporită pe zona de prevenție, dar mai ales de dezvoltarea unor strategii integrate și bine conectate la realitățile și posibilitățile de implementare din teren. Discuțiile publice, precum cea organizată de Centrul de Inovație în Medicină, cu sprijinul Pfizer România, reprezintă un prim pas important în direcția corectă privind conștientizarea, însă este nevoie imperioasă ca aceste discuții să aibă finalitate prin acțiunea autorităților.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: