Politici de Sanatate

Obiective ambițioase în oncologie: 70% rată de supraviețuire pe 10 ani

14 septembrie
12:04 2018
Obiective ambițioase în oncologie: 70% rată de supraviețuire pe 10 ani

Integrarea asistenței pentru cancer, o calitate mai bună a îngrijirii pacienților oncologici și eliminarea discriminării financiare a persoanelor afectate de cancer sunt cele trei rezoluții adoptate în cadrul Summit-ului ECCO (Organizația Europeană împotriva Cancerului), care a avut loc în perioada 7-9 septembrie 2018 la Viena. Concluzia generală a manifestării a fost că bolnavii de cancer au nevoie de o îngrijire mai bună pentru a se atinge, la nivel european, rata de supraviețuire de 70% pe 10 ani în patologia oncologică.

La Summit au participat reprezentanți ai organizațiilor profesionale și ai pacienților din întreaga Europă, printre care și cei ai Societății Internaționale de Psihoncologie din România (IPOS), care au aprobat, aproape cu unanimitate, cele trei rezoluții. Prima rezoluție este legată de integrarea asistenței pentru cancer – până în 2025 toate planurile naționale de control al cancerului din Europa ar trebui să conțină obiective ambițioase și măsurabile și acțiuni în concordanță, pentru a îmbunătăți integrarea profesioniștilor din asistența medicală primară (în primul rând medici de familie, dar și asistente, psihologi din domeniul asistenței medicale primare) și aparținătorilor în echipa pluridisciplinară de îngrijire în oncologie.

Cea de-a doua rezoluție se referă la calitatea îngrijirii pacienților oncologici stipulează că până în anul 2023 ar trebui să existe un set convenit de standarde de bază, de indicatori clari bazați pe dovezi și pe feedback-ul pacienților– pentru a măsura calitatea tuturor serviciilor de îngrijire a pacienților oncologici din țările europene.

A treia rezoluție vorbește în principal despre discriminarea financiară (financial toxicity) –  până în anul 2025, supraviețuitorii bolilor oncologice au dreptul de a nu-și declara cancerul la 10 ani după terminarea tratamentului activ și la 5 ani dacă au avut cancer la vârsta de sub 18 ani, iar acest lucru ar trebui specifcat în legislația țărilor europene. Principala motivație a rezoluției este dreptul de a fi scutit de această discriminare financiară.

”S-a discutat extrem de mult despre faptul că sistemele de sănătate știu foarte puțin despre ce urmărește asistența medicală acordată bolnavilor de cancer. Ar fi foarte bine ca acest tratament să nu fie doar unul care duce la remisia bolii sau la dispariția simptomelor, ci să urmărească și îmbunătățirea calității vieții bolnavilor și capacitatea lor de a juca un rol activ în societate. Adevărul este că, în momentul de față, succesul tratamentului medical oncologic este măsurat, de obicei, prin ratele de supraviețuire, indicatorii de mortalitate sau modul în care au fost utilizate serviciile din spitale sau institutele oncologice, dar adesea diferențele dintre cele mai bune și cele mai slabe spitale sunt mici în ceea ce privește acești indicatori de supraviețuire și utilizare a serviciilor. Numai atunci când măsurăm rezultatele raportate de pacienți (cum ar fi calitatea vieții) vedem că apar diferențe importante în ceea ce privește rezultatele îngrijirii (treatment outcomes)”, a explicat conf. univ. dr. Dégi László Csaba, director IPOS, pentru revista Politici de Sănătate.

România, (încă) exemplu negativ

Din păcate, unele dintre statisticile prezentate în cadrul Summit-ului au dat România ca exemplu negativ. Țara noastră are o rată de mortalitate de 14,5 în cancerul cervical față de media europeană de 3,7%, existând discrepanțe majore la rata de supraviețuire între regiunea vest- europeană și cea est- europeană. În plus, România este una dintre țările care nu au implementat, încă, un plan național de control al cancerului, numai 54% dintre țările din CEE având astfel de documente naționale.

De asemenea, discutând despre supraviețuirea relativă pe 5 ani, în România bărbații cu boli oncologice, cuprinși în grupa de vârstă 40- 50 de ani, au o rată de supraviețuire de sub 40%, comparativ cu media europeană de aproxmativ 70%. ”În acest context a fost iarăși remarcat faptul că, în timp ce se discută tot mai mult despre Big Data, despre cum putem folosi datele colectate despre pacienți într-un mod integrat pentru a putea îmbunătăți serviciile medicale și șansele de supraviețuire, despre modelarea tratamentelor și testarea anumitor componente active din tratament cu ajutorul inteligenței artificiale, în România noi avem încă probleme foarte simple, precum lipsa unui registru de cancer la nivel național (momentan sunt cele de la Cluj și Timișoara, integrate cât de cât într-un sistem european). Este un aspect important pentru a vedea nevoile reale și pentru a avea o situație cât mai clară despre ce înseamnă această discrepanță în privința calității îngrijirilor medicale a pacienților oncologici”, a mai afirmat Degi Csaba.

Bunele practici, translatate în practica medicală națională

Misiunea ECCO (și a organizațiilor membre) este de a avea, până în 2035, o rată de supraviețuire pe 10 ani în cancer de 70% în Europa. ECCO susține că pentru a avea o rată de supraviețuire de 40% trebuie să ai cerințe de bază pentru diagnostic și tratament pentru toate țările europene, pentru a atinge un nivel de supraviețuire de 50% este nevoie ca fiecare țară să adopte politici de bune practici în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul în afecțiunile oncologice, iar pentru a ajunge la o rată de supraviețuire de 60- 70% este nevoie de un tratament integrat, cu tot ce înseamnă cunoștințe noi care să fie translatate cât mai rapid în practica medicală și în îngrijirea pacienților oncologici.

”Când vorbim de bune practici, vorbim în primul rând de tot ce înseamnă prevenție, screening, diagnostic prompt, acces facil la serviciile de îngrijire oncologică și integrarea serviciilor de asistență primară cu serviciile din cadrul spitalelor, vorbim de o echipă multidisciplinară specializată care include specialiști din foarte multe domenii, în special din radioterapie, chimioterapie, terapii biologice, chirurgie, îngrijire psihosocială, îngrijire pentru supraviețuire și îngrijire paleativă pe toată traiectoria oncologică. Pacienții au nevoie nu numai de tehnologii mai bune de diagnosticare sau chirurgie, ci și de îngrijiri de mai bună calitate”, a concluzionat specialistul român.

Valentina Grigore

Alte articole

TOP

Video

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: