Politici de Sanatate

O viaţă în slujba oamenilor şi a medicinei

05 martie
11:14 2014
O viaţă în slujba oamenilor şi a medicinei

O legendă a medicinei româneşti, pionier şi inovator în chirurgia cardiovasculară, un manager apreciat pentru performanţele sale şi un academician respectat. Interviu realizat cu prof. dr. Radu Deac, preşedintele Agenţiei Naţionale a Transplantului, de dr. Cornelia Scărlătescu

Obiective pentru eficientizarea activităţii din domeniul medical şi ameliorarea indicatorilor de morbiditate în România:  

• Modernizarea bazei materiale, în acord cu progresele științifice din lumea medicală;

• Îmbunătățirea salarizării personalului medico-sanitar;

• Creșterea calității serviciilor medicale;

• Îmbunătățirea sistemului de asigurări de sănătate.

 

Sunteţi, din 2013, preşedintele Agenţiei  Naţionale a Transplantului. Care au fost provocările Dvs. la preluarea acestui mandat şi ce obiective aveţi pentru perioada următoare?

Am elaborat imediat, după instalare, o strategie de management și dezvoltare a Agenției Naționale de Transplant. Între obiective: menținerea ridicată a numărului potenţialilor donatori de organe și țesuturi, îngrijirea lor la standarde înalte pentru menţinerea acestora în stare fiziologică, creșterea numărului de transplanturi de organe – ficat, rinichi, inimă – şi inițierea transplanturilor de inimă-plămân și a transplantului pulmonar în România. De asemenea, am urmărit dezvoltarea transplanturilor de țesuturi – cornee, os, piele etc.

Toate aceste obiective urmăresc reducerea listelor de așteptare pentru transplanturile de organe și țesuturi și, evident, reducerea mortalității și morbidității pe listele de așteptare. Fiind procedee terapeutice moderne, de restabilire a stării de sănătate a populației, cu diverse grupe de patologie, transplanturile de organe și țesuturi împlinesc și în România deziderate mai vechi ale lumii medicale.

Principalele dificultăţi şi probleme identificate în domeniul transplantării de organe, în România:

• numărul insuficient de donatori cu posibilitate de recoltare a organelor și țesuturilor în vederea transplantării;

• mass-media contribuie esențial la modelarea mentalității populației cu privire la acordarea consimțământului pentru donarea de organe;

• precaritatea mijloacelor de transport rapid a organelor pentru transplant și a echipelor de prelevare;

• finanțarea adecvată în raport cu creșterea numărului de donatori de organe.

 În opinia Dvs., care sunt cele mai importante direcţii care ar trebui adoptate în reformarea sistemului de sănătate?

• finanțarea adecvată a serviciilor medicale, în raport cu necesitățile populației;

• creșterea calității serviciilor medicale, în raport cu progresele medicinei moderne;

• gestionarea adecvată a fondurilor disponibile;

• introducerea asigurărilor private de sănătate și, legat de acestea, sprijinirea sectorului privat de servicii medicale.

În toate țările lumii, chiar și în cele mai avansate, există dificultăți în funcționarea sistemelor de sănătate. România nu este o excepție. Calitatea serviciilor medicale este legată de nivelul de dezvoltare a societății și, în special, de dezvoltarea economică.

 Proiectul Dvs. de suflet este Institutul Inimii de la Târgu Mureș. Care au fost performanțele Institutului în chirurgia cardiacă și care este situația actuală la Institutul Inimii?

După o activitate de chirurgie cardiacă de trei decenii, am realizat că această specialitate are nevoie de condiții speciale pentru dezvoltare, care nu puteau fi oferite de condițiile organizatorice, de dotare, de personal ale spitalelor din țară. Așa s-a născut ideea organizării institutelor de boli cardiovasculare din România, sugerată și de existența și buna funcționare a unor institute similare din Europa și America. Aș aminti unele dintre cele mai vechi din lume, cum este Institutul Național de Cardiologie din Mexic, Deutsche Herz Zentrum din München și Berlin, Texas Heart Institute, precum și unele mai recente, de la Universitatea Harvard, Johns Hopkins și altele. Aceasta este forma instituțională pentru performanță în domeniu.

Înfiinţat în 1995, Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș a desăvârșit performanța în chirurgia cardiacă la adult, abordând cu succes capitole diverse precum chirurgia coronariană, cardiopatiile congenitale, chirurgia anevrismului ventricular stâng și altele.

Un al doilea obiectiv major realizat a fost inițierea și dezvoltarea transplantării cardiace, efectuându-se 50 de transplanturi cardiace, cea mai mare experiență din România. Au fost efectuate premiere la nivel național, cum a fost primul transplant cardiac la copil mic. Una dintre cele mai mari realizări în Institut este inițierea și dezvoltarea chirurgiei cardiace la nou-născut, sugar și copilul mic, începând cu 2005. Viețile a numeroși copii născuți cu malformații cardiace au fost salvate prin asemenea operații.

După desființarea institutului, în martie 2011, activitatea s-a deteriorat, condițiile materiale au lipsit și personalul calificat a părăsit locul de muncă. În iulie 2013, Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș a fost reînființat.

 În ce măsură medicii români mai au oportunitatea astăzi să facă performanţă în chirurgia cardiacă în România? Care este situaţia învăţământului postuniversitar, a rezidenţiatului în chirurgia cardiovasculară?

Medicii tineri din România au posibilitatea să aleagă această specialitate prin rezidențiat și își pot desăvârși pregătirea în unul dintre institutele de boli cardiovasculare din București, Târgu Mureș Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Craiova, la care se adaugă centrele Balotești, Constanța și unele spitale private care dezvoltă chirurgia cardiovasculară. Se află în derulare implementarea normelor europene de pregătire în chirurgia cardiovasculară, pentru a alinia specialitatea la standardele europene.

În prezent, din cauza fondurilor insuficiente, numărul operațiilor pe cord deschis în România este la un nivel scăzut, în comparație cu numărul populației. În ultimii ani, numărul acestor operații se cifra în jurul a 3.000 pe an. Țări din jur, cu o populație mai mică, efectuează un număr cel puțin dublu de asemenea operații.

 Aveţi o activitate atât de prolifică în domeniul medicinei încât nu pot să nu vă întreb care au fost cele mai importante succese şi împliniri ale Dumneavoastră? Ce valori v-au condus în viaţă?

Posibilitatea de a practica chirurgia cardiovasculară, la nivelul dorit, a fost una dintre cele mai mari satisfacții. Existența Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș și performanțele acestuia amintite mai sus s-au constituit într-un alt succes. Crearea unei școli, în sens universitar, de chirurgie cardiovasculară, cu trei generații de chirurgi, este de asemenea o realizare importantă. Transplantarea inimii la om în România a fost un vechi vis împlinit. Chirurgia cardiacă la copilul mic a fost un alt obiectiv realizat. În cercetarea medicală, derularea unor proiecte de mare importanță teoretică și practică, cum sunt realizarea unor valve cardiace prin tehnici de regenerare tisulară, studii ale microcirculației, sunt de asemenea obiective de urmărit.

Respectarea și aplicarea criteriului valorii trebuie să guverneze întreaga viață socială într-o societate civilizată. Niciun alt criteriu nu poate fi deasupra criteriului valorii. În rest, bunul-simț şi modestia sunt de prețuit.

 Care sunt acum proiectele Dvs.?

În funcția pe care o dețin, doresc progresul medicinei de transplant ca un termen generic, cu tot ceea ce presupune aceasta. În cadrul acestui progres doresc mărirea numărului centrelor de transplant și implicit mărirea numărului de donatori, formarea de tineri specialiști în transplant și mărirea numărului de operații de transplant de organe și țesuturi. De asemenea, doresc asigurarea longevității pacienților transplantați și o bună calitate a vieții acestora.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: