Politici de Sanatate

Numeroși pacienți vor avea șansa să beneficieze de tratamente inovatoare

12 septembrie
13:51 2014
Numeroși pacienți vor avea șansa să beneficieze de tratamente inovatoare

Dr. Cristian Bușoi, membru al Comisiei ENVI,

Parlamentul European

Ce înseamnă pentru România acordul de parteneriat semnat cu Comisia Europeană, din punctul de vedere al banilor din fonduri structurale pentru domeniul Sănătății?

Într-un final, propunerea României de cheltuire a banilor europeni puși la dispoziția sa, de 30,6 miliarde de euro, a fost aprobată. Cel mai probabil, în toamnă vor putea începe primele depuneri de proiecte. Acum e treaba Ministerului Fondurilor Europene și a altor instituții să vină cu ghidurile și cu detalierea tuturor proiectelor. Deși nu este o axă separată pentru Sănătate, așa cum ne‑am fi dorit și cum s-a insistat în zona celor din Sănătate, de la toate partidele, vor fi anumite proiecte dedicate Sănătății pe zona de e-health, pe zona de dispensare și centre de sănătate în mediul rural. Rămâne de văzut dacă intră pe fondurile europene și cele trei spitale mari regionale. Deci nu sunt mai mulți bani decât știam și să vedem cum se realizează și ghidurile de finanțare.

Parlamentul European are o nouă comisie pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Ce este nou din punct de vedere organizatoric și funcțional?

Comisia ENVI a rămas una dintre comisiile principale și foarte solicitate din Parlamentul European. Principala valență a acestei comisii este cea legată de mediu, acolo unde Uniunea Europeană are foarte multe atribuții. Marile decizii în politicile de mediu se iau la Bruxelles, statele membre au puțină marjă de manevră, din acest punct de vedere, dar, din ce în ce mai mult în ultimii ani și din câte am văzut în primele două ședințe de deschidere, cred că și în perioada următoare problematica sanitară va fi foarte prezentă în dezbaterea europeană. Există, de asemenea, o inițiativă de a se forma un inter-grup pe politici de sănătate care să adune împreună deputați, din comisia ENVI și din alte comisii, persoane interesate de acest subiect. Cancerul, rezistența antimicrobiană, bolile hepatice și inegalitățile în materie de sănătate sunt subiecte pe care Parlamentul European le va aborda serios în perioada următoare, nu numai pe dosare legislative, ci și pe rezoluții, declarații ale Parlamentului și inițiative. Rămâne acum de văzut ce personalitate va avea portofoliul Sănătății în comisia domnului Jean-Claude Junker și din ce țară, precum și care sunt obiectivele Comisiei Europene în acest sens.

Ce acțiuni și inițiative importante ați avut în vechiul mandat din Parlamentul European?

Există o inițiativă din vechiul mandat care e relevantă și pentru perioada imediat următoare: Directiva privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea acestora pe lista de compensate. Eu am făcut raportul pentru Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor în vechiul mandat. Acum sunt raportor „shadow” din partea PPE în comisia ENVI. Chiar în prima ședință, profitând de prezența ministrului Sănătății din Italia, am solicitat deblocarea acestei directive. Sunt mari șanse de deblocare.

Să sperăm ca la Bruxelles să se rezolve această problemă?

Există multe reticențe la aprobarea acestei directive din partea statelor membre, deși nicio țară nu are o perioadă atât de lungă de neactualizare, nu toate statele dau un răspuns în termen atât de scurt pentru includerea sau nu a unui medicament. Am lucrat și la directiva de informare a pacienților, am fost raportor pe studiile clinice și această directivă a fost adoptată. În următorii ani, numărul pacienților care vor avea șansa să beneficieze de tratamente inovatoare, mult înainte ca acestea să apară pe piață, va crește, pentru că a scăzut birocrația.

În primul rând, directivele care sunt adoptate trebuie implementate. Un bun exemplu este cel cu pacienții transfrontalieri. În România, a fost adoptată de curând această directivă a serviciilor de sănătate transfrontaliere, chiar dacă legea a fost respinsă de la promulgare de către președinte. În fapt, lucrurile sunt implementate. Deci, pe chestiuni legislative, au un impact direct – sunt subiecte care țin, mai degrabă, de competențele Uniunii Europene. În rest, în dezbaterile din comisie, în întâlnirile cu comisarul ori cu miniștri ai Sănătății pot fi ridicate subiecte sau făcute comparații între țări, în ceea ce privește bugetul Sănătății sau accesul pacienților la tratament, fonduri europene, adică e un mecanism foarte viu în care se pot face recomandări, în care există un dialog, pot veni idei…

Ați fost raportor în programul UE Horizon 2020 pentru finanțarea cercetării, dezvoltării și a inovației.

Da, și chiar am obținut o creștere a finanțării față de propunerea inițială a Comisiei Europene. E vorba de cercetări pe domeniul medicinei personalizate (cancer, boli rare) care pot fi efectuate în cadrul acestui program și care vor beneficia de sprijin și datorită implicării Parlamentului European.

După ce ați fost președinte al CNAS aveți o viziune mult mai amplă și profundă asupra sistemului de sănătate românesc. Ce ați lăsat în urmă și ce considerați că trebuie să se întâmple mai departe?

Am avut șansa de a cunoaște în amănunt sistemul de sănătate românesc și experiența aceasta e cu adevărat benefică. Încercarea de a face instituția mai transparentă, mai aproape de public și de presă, de a spori comunicarea cu alte instituții guvernamentale în mare măsură a reușit. Foarte importantă a fost demararea tipăririi cardurilor electronice de sănătate. Acum suntem în faza finală, rămânând să fie selectat, în urma unei licitații, distribuitorul. Din acest punct de vedere, cred că de la 1 ianuarie 2015 ar trebui să fie un instrument generalizat și utilizarea cardului pentru decontarea de servicii medicale ar trebui să fie condiția de bază.

Putem vorbi de realizări și în cazul bolnavilor de cancer?

A fost un pas înainte și în ceea ce privește tratamentul acestora, în sensul că, pentru câteva luni, n-am mai avut pacienți pe lista de așteptare. Sigur că, încet, încet, incidența fiind în creștere, lista se reface dacă nu se cresc fondurile pentru oncologie. La fel, în cazul bolnavilor de hepatită, s-a implementat proiectul-pilot al dosarului electronic al pacientului, iar dacă în anii viitori va fi generalizat, va aduce un beneficiu extraordinar atât pacienților, cât și medicilor, care vor putea mult mai ușor să vadă tot istoricul medical al pacientului și îl vor putea trata mai bine.

Cum percepeți asociațiile de pacienți din România, comparativ cu cele din alte state?

În România constat un progres. Sigur că, probabil, nu au acces foarte facil la finanțare, dar am văzut că sunt din ce în ce mai active și, dacă reprezintă cu adevărat interesele pacienților, atunci eu îi susțin total.

Vom folosi mai eficient fondurile structurale alocate Sănătății în noul exercițiu bugetar?

Cred că experiența 2007-2014 a fost extrem de relevantă și multe dintre lecții ar trebui învățate. Cu siguranță, nu vom avea un cadru perfect. Vechile bariere, metehne, probleme clasice ale țării și ale administrației românești nu vor dispărea peste noapte. Dar o mică îmbunătățire cred că se va resimți.

 Maria Vasilescu

 Marea miză pentru România este că vor fi proceduri mult mai clare, cu termene mult mai scurte, și obligația ca statele membre să notifice Comisia Europeană în legătură cu decizia de a include sau nu un medicament și să dea un răspuns argumentat în 90 de zile. Pentru medicamentele generice termenele sunt mai scurte. La fel și stabilirea prețurilor. Deci va fi  imposibil să existe ani întregi listele neactualizate.

Pentru România este un lucru bun că ENVI are un vicepreședinte român – Daciana Sârbu – europarlamentar cu experiență. Am colaborat bine și, în general, la Parlamentul European, din punctul meu de vedere, luptele și pasiunile interne au fost prezente mai puțin.

 Foarte mulți pacienți se îndreaptă către Bruxelles și, de-a lungul timpului, au sperat că mesajele venite de acolo, spre autoritățile din București, să le determine pe acestea să ia decizii politice în beneficiul pacientului român.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: