Politici de Sanatate

Noutăți în 2019 – informatizarea CNAM și modificări în compensarea medicamentelor

13 martie
22:11 2019
Noutăți în 2019 – informatizarea CNAM și modificări în compensarea medicamentelor

Interviu cu Tamara Andrușca, director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Mai multe medicamente compensate disponibile pacienților, salarii majorate pentru angajații din sistemul de sănătate, achiziționarea unor echipamente mobile pentru campanii de screening în rândul populației de la sate – acestea sunt doar câteva dintre măsurile luate, până în prezent, de actualul director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Tamara Andruşca. Potrivit acesteia, în anul 2019 CNAM își dorește nu doar susținerea financiară a sectorului medical din Republica Moldova, ci și implementarea unor mecanisme de măsurare a eficienței folosirii banilor, precum și instrumente de monitorizare și facilitare a calității activității cadrelor medicale. Toate aceste măsuri vor contribui la menținerea și îmbunătățirea sănătății populației din Republica Moldova.

Din perspectiva poziţiei pe care o ocupaţi, de director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, cum priviți realizările în domeniul finanțării serviciilor de sănătate?

Activitatea Companiei se bazează pe eforturile depuse de fiecare membru al echipei, nu numai al meu, pentru binele beneficiarilor noștri. Creşterea continuă a veniturilor în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) și consolidarea eforturilor echipei ne permit să majorăm finanţarea prestatorilor de asistenţă medicală, dar şi să mărim volumul de servicii acordate populaţiei.

În general, medicina e un domeniu foarte costisitor în toate țările. Pentru crearea preparatelor, pentru cercetări și inovații, pentru fiabilizarea sistemelor de asigurări în medicină etc., în toată lumea se investesc sute de miliarde dolari SUA anual. E și normal, oare ce este mai de preț în lume decât viața și sănătatea unui om? Deci, da, trebuie să majorăm în continuu, în măsura posibilităților, investițiile în sănătatea cetățenilor noștri. În această ordine de idei, a fost extinsă lista de medicamente compensate, a fost majorat spectrul de maladii prioritare, tratate cu astfel de preparate, dar şi numărul de beneficiari.

Mai mulţi bani au fost alocaţi şi în ceea ce priveşte realizarea programelor speciale, cum ar fi operaţii de cataractă, protezări de şold şi genunchi, transplant de ficat, rinichi şi cornee, operaţii pe cord etc., efectuate la nivelul asistenţei medicale spitaliceşti.

CNAM a continuat să finanţeze, pe bază de concurs, proiecte privind dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor medico-sanitare publice. În acelaşi timp, compania a susţinut respectarea politicilor privind majorarea salariilor pentru lucrătorii medicali.

Întru sporirea accesului populaţiei de la sate la servicii medicale specializate, CNAM a finanţat procurarea unor complexe radiologice mobile, realizarea programelor de screening pentru depistarea tuberculozei, a cancerului pulmonar şi mamar, precum şi prestarea serviciilor stomatologice la copii.

Printre realizări e important să menționăm introducerea canalelor electronice de raportare a serviciilor, ceea ce a contribuit la eficientizarea interacționării CNAM cu sectorul medical, precum și efortul de diminuare a costurilor prin reorganizarea CNAM și reducerea numărului de agenții teritoriale.

Mai mulţi bani în 2019?  Care va fi structura FAOAM pe programe şi subprograme?

Legea fondurilor AOAM pentru anul curent prevede venituri în valoare de 7.326 miliarde lei şi cheltuieli de peste 7.526 miliarde lei, cu un deficit de 200 milioane de lei. Deci, în deplină conformitate cu prevederile legislației, în 2019, veniturile AOAM vor crește cu 10%, iar cheltuielile – cu circa 13% comparativ cu anul 2018.

Cea mai mare parte din totalul cheltuielilor fondurilor AOAM, peste 97%, va fi utilizată pentru achiziționarea serviciilor medicale. Astfel, se prevede majorarea cu 7,3% faţă de anul trecut a cheltuielilor pentru asistenţa medicală primară, iar aceasta va asigura acoperirea inclusiv a stimulentelor pentru prestatorii de asistenţă medicală primară care vor exercita independent profesiunea de medic de familie. Cu 23,8% se vor majora şi cheltuielile pentru asistenţa medicală specializată de ambulatoriu, cu 14,8% – cele pentru asistenţa medicală spitalicească şi cu 14,6% – pentru îngrijirile medicale la domiciliu.

În acelaşi timp, cu aproximativ 10% a crescut volumul mijloacelor financiare destinate asistenţei medicale urgente prespitaliceşti, precum şi volumul serviciilor de înaltă performanţă. Pentru anul 2019, 70 de milioane de lei au fost planificate pentru fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale (de 2,3 ori mai mult faţă de 2018). În fondul de profilaxie sunt prevăzute 27 de milioane de lei – cu 8% mai mult faţă de nivelul aprobat pentru anul 2018, iar în cel de rezervă – 13 milioane lei.

Vreau să precizez însă că, în activitatea noastră, nu abordăm lucrurile doar prin prisma contabilă a cifrelor, veniturilor și cheltuielilor distribuite sau repartizate, așa cum s-a relatat mai sus. Acum, în noul an, noi dorim să creăm și să implementăm politici și instrumente, care să permită în timp real monitorizarea eficienței folosirii banilor alocați, mecanisme de facilitare care să contribuie la stimularea performanței personalului medical, la menținerea specialiștilor în sistemul de sănătate din Republica Moldova, pentru a ne bucura de un sector medical atractiv, consolidat și competitiv în regiune.

Care a fost efectul majorării alocaţiilor financiare şi eficientizării metodelor de plată în asistenţa medicală spitalicească?

Aceste măsuri au consecință directă asupra creşterii numărului de cazuri tratate în cadrul programelor speciale, precum şi asupra apariţiei  de programe noi, cum ar fi cel de cardiologie intervențională congenitală, studiu electrofiziologic și ablații. Astfel, dacă în anul 2015 cazurile tratate în cadrul programelor speciale au atins cifra de 5.081, în anul 2017 numărul acestora a crescut mai bine de două ori şi a ajuns la 11.680.

Ne bucură, de asemenea, că volumul mijloacelor financiare alocate pentru programele speciale a crescut mai lent decât numărul de cazuri tratate, în 2017 acesta fiind de peste 284 de milioane lei, cu aproape 58,8  milioane mai mult decât în 2016. Deci, la un spor al alocărilor de circa 26%, avem o creștere a cazurilor fericit tratate cu circa 120%, dacă e să judecăm în termeni relativi de măsurare calitativă cu un caeteris paribus acceptabil.

În orice sistem de sănătate, chiar şi cel mai prosper, resursele sunt insuficiente. Ce soluţii aţi vedea în acest sens?

Resursele financiare necesare în asistenţa medicală sunt în continuă creştere, deoarece permanent se schimbă tehnologiile de prestare a serviciilor medicale, în prezent ele fiind costisitoare. Este important ca ţara să ţină pasul, să fie la nivelul altor state, de aceea ne străduim să implementăm şi să susţinem tehnologiile noi. În ultimul timp, asemenea tehnologii se regăsesc în cardiologia intervenţională, recent în accidentul vascular-cerebral. În Republica Moldova sunt o mulţime de servicii de înaltă performanţă al căror nivel corespunde standardelor mondiale de depistare şi tratament al patologiilor. Toate acestea sunt costisitoare şi este extrem de importantă utilizarea eficientă a mijloacelor financiare, astfel încât resursele disponibile să fie orientate pentru acoperirea serviciilor medicale care au o eficienţă mai mare. Ideea este de a folosi acești bani nu pentru a presta cât mai multe servicii, ci pentru a oferi servicii mai calitative și mai eficiente. Pentru aceasta este nevoie  de consolidarea sistemului prestatorilor de asistenţă medicală, de reforma spitalicească în cadrul căreia vor fi eficientizate resursele, pentru a fi orientate spre servicii calitative și cost-eficiente. Deci, revenim la aceeași viziune: sunt necesare eforturi consolidate și susținute pentru eficientizarea resurselor alocate serviciilor medicale, diminuarea costurilor, dezvoltarea mecanismelor de măsurare a rezultatelor, dar și de stimulare a randamentelor, atât pentru procesele operaționale de lucru, cât și pentru resursele umane din sistem.

Pe partea de telemedicină, reţetă electronică, ce proiecte aveţi pentru anii viitori?

CNAM are în perspectivă dezvoltarea reţetei electronice care va permite gestionarea informaţiei între prescriptorii de medicamente compensate, pacienţi şi farmaciile care eliberează aceste medicamente. E nevoie de sistemul respectiv, însă acesta nu poate fi creat în mod izolat. Sunt mai mulţi factori ce ţin de interacţiunea între sistemele diferitelor instituţii, lucrul asupra registrelor și a interoperabilității între sisteme informaționale, implementarea cardului de sănătate ş. a.

Trebuie să menționăm, totuși, că deja se demarează activități de lucru pentru transpunerea treptată a acestor interacțiuni în regim online, prin Internet, pentru binele beneficiarilor de servicii medicale. Însă nu e deloc simplu. Chiar dacă am avea la moment soluția, nu este  suficient pentru că e nevoie ca ea să fie ajustată cadrului legal și viceversa, dar și implementată organic în mecanismele reale de lucru care funcționează în sectorul medical.

Asigurarea cu medicamente şi accesul populaţiei la servicii farmaceutice rămâne o prioritate. Care este politica  în domeniul compensării, pentru medicamentele generice şi cele originale?

Politica statului în ceea ce priveşte accesul populaţiei la servicii farmaceutice este de a lărgi lista medicamentelor compensate şi de a facilita accesul populaţiei la aceste medicamente. Este  incorect să spunem că în prezent nu există acces la medicamentele de bază. Medicamentele compensate sunt destinate grupurilor de maladii care provoacă rata cea mai mare de morbiditate şi mortalitate din ţară. Acestea sunt bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, astmul bronşic, bronhopneumopatia obstructivă etc. Există o gamă largă de preparate pentru copii care sunt compensate 100%. În 2016 a crescut accesul la medicamente compensate pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, a fost introdusă compensarea preparatelor în cadrul staţionarului de zi pentru un şir de maladii frecvent întâlnite în practica medicului de familie. Lista a continuat să fie extinsă în 2017 şi în 2018, astfel încât, în prezent, cuprinde 148 de denumiri comune internaţionale. Pe lângă ratele de compensare a fost majorat şi volumul mijloacelor financiare destinate medicamentelor compensate: în 2016 – cu 54%, în 2017 – cu 23%. Nu vreau să continui statistic, dar cred că oricine poate compara ce avem acum și ce am avut cu 10 ani în urmă în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală. Lucrurile sunt aproape incomparabile. Lista medicamentelor livrate cu compensații e mai mare și acoperă practic, așa cum am mai spus, toate bolile cu risc sporit de morbiditate. De asemenea, acum întreprindem eforturi susținute să  găsim soluții eficiente pentru compensarea remunerării muncii prestatorilor de servicii medicale, astfel încât să putem menține în țară resursele umane de înaltă calitate.

Ce a întreprins CNAM în vederea contractării medicilor de familie cu liberă practică – baza reformei AMP? Cum colaboraţi cu medicii de familie?

CNAM susţine politicile elaborate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi reformele din sistemul de sănătate. Pentru anul 2019, suntem pregătiţi să contractăm prestatorii de asistenţă medicală primară, inclusiv cei cu liberă practică, în cazul în care vor depune dosarele ce vor corespunde cerinţelor în vigoare. Colaborarea CNAM cu instituţiile medico-sanitare, indiferent de tipul de asistenţă medicală, se bazează pe respectarea prevederilor condiţiilor contractuale. Astfel, există o serie de rapoarte pe care instituţiile medico-sanitare ni le prezintă, în baza cărora se efectuează o analiză şi o ajustare a prevederilor contractuale pe parcursul anului, în funcţie de îndeplinirea reală a condiţiilor contractului.

Care sunt prioritățile CNAM pentru  2019 ?

Sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală este în continuă perfecţionare. An de an ne propunem să lansăm şi să implementăm iniţiative care ar avea drept rezultat creşterea gradului de satisfacţie a beneficiarului în cadrul sistemului. Astfel, pentru facilitarea accesului la serviciile medicale, asigurarea unui nivel mai mare de transparenţă în prestarea serviciilor medicale şi în utilizarea mijloacelor financiare destinate acestora, intenţionăm să creăm și să dezvoltăm mai multe sisteme informaţionale ale CNAM. Un exemplu în acest sens este sistemul informaţional de raportare şi evidenţă a serviciilor medicale, aflat în prezent în regim de testare, care va permite cetăţenilor să facă programări online la serviciile medicale de înaltă performanţă prin libera alegere a prestatorului. Totodată, ne propunem să asigurăm finanţarea necesară pentru majorarea salariului lucrătorilor medicali și introducerea unor mecanisme de stimulare a muncii personalului medical. Ne dorim și ne gândim la politici și sisteme de măsurare a eficienței modului de cheltuire și de distribuire a resursele alocate de CNAM instituțiilor medicale, la instrumente de monitorizare și măsurare a rezultatelor activităților operaționale din sector, etc.

Acum suntem în proces de elaborare a unei noi metodologii de compensare a medicamentelor. Acestea sunt doar câteva dintre priorităţile trasate pentru anul 2019. Suntem convinși că le vom realiza pe toate.

De Valentina Grigore

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

comisia europeana

Abonează-te la newsletter

:
: