Politici de Sanatate

Noul contract-cadru, schimbări majore în sănătatea românească

10 aprilie
16:55 2018
Noul contract-cadru, schimbări majore în sănătatea românească

Interviu cu Răzvan Vulcănescu, președinte CNAS.

Care sunt principalele noutăți/modificări ale contractului–cadru şi ale normelor de aplicare?

Faţă de contractul-cadru şi normele de aplicare pe anul 2017, a căror aplicabilitate a fost prelungită şi pentru trimestrul I al anului 2018, noile acte normative cuprind o serie de prevederi care vizează creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale, debirocratizarea şi realizarea transparenței activităţii furnizorilor de servicii medicale, dar şi disciplina contractuală a acestora. Sunt foarte multe noutăţi, este imposibil să le rezumi în doar câteva cuvinte. De exemplu, am reorganizat pachetele de servicii medicale – cel minimal şi cel de bază –, am introdus servicii noi, dar şi tipuri de servicii noi, cum ar fi cele în scop diagnostic-caz, am creat premisele pentru încurajarea depistării persoanelor cu hepatite cronice sau cu afecţiuni oncologice.

Când vor intra în vigoare aceste schimbări?

Actele normative menţionate intră în vigoare la 1 aprilie, însă nu toate prevederile acestora vor fi aplicate imediat, avem unele prevederi care vor fi aplicate de la 1 iulie, altele se vor aplica din anul 2019, deoarece este necesară o perioadă de pregătire pentru trecerea la noile reguli. Spre exemplu, de la 1 iulie nu va mai exista condiţia ca farmacia sau furnizorul de servicii paraclinice să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări ca şi medicul care a prescris reţeta ori biletul de trimitere la analize, asiguratul va putea ridica medicamentele şi îşi va putea face investigaţiile oriunde în ţară, dar avem nevoie de acest interval de trei luni pentru a efectua modificările necesare în platforma informatică.

Aţi menţionat mai devreme schimbări în disciplina contractuală. Ne puteţi detalia?

Medicii prescriptori vor avea obligaţia generală să respecte protocoalele terapeutice de prescriere a medicamentelor. Pentru medicamentele care necesită prescriere pe bază de protocol terapeutic, dar acesta nu a fost aprobat prin ordin al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS, până la elaborarea și aprobarea protocolului în condițiile legii, prescrierea se face cu respectarea indicațiilor, a dozelor și a contraindicațiilor din rezumatul caracteristicilor produsului, RCP, în limita competenței medicului prescriptor. Începând cu 1 iulie 2018, medicii prescriptori vor trebui să respecte avertizările Sistemului Informatic al Prescripției Electronice (SIPE), precum și informațiile puse la dispoziție pe pagina web a CNAS referitoare la faptul că medicamentul respectiv se prescrie cu respectarea protocoalelor terapeutice sau, după caz, că este un produs biologic.

Au fost revizuite sancţiunile aplicabile furnizorilor, în sensul diminuării/extinderii gradualităţii, pentru o mai bună corelare cu gravitatea neîndeplinirii obligaţiilor contractuale. Totuşi, s-au introdus şi sancţiuni noi. Astfel, spitalul care nu eliberează prescripţia medicală necesară la externarea asiguratului va fi sancţionat cu reţinerea sumei de 200 de lei pentru fiecare caz externat la care s-a constatat nerespectarea obligației. O sancţiune similară se aplică şi în cazul furnizorilor din asistența medicală ambulatorie pentru specialități clinice, inclusiv celor de medicină fizică și de reabilitare.

Prin noul contract-cadru se introduc tarife unitare pentru consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi activităţile de transport sanitar neasistat, iar pentru furnizorii de servicii de îngrijiri medicale şi/sau paliative la domiciliu se introduce valoarea de contract. Modul de derulare a activităţii furnizorilor de îngrijiri medicale şi/sau paliative la domiciliu în relaţie contractuală cu CAS a fost revizuit, introducându-se o serie de condiţii suplimentare de calitate şi de transparenţă, dar şi dispoziţii tranzitorii vizând adaptarea la noile condiţii. Spre exemplu, aceşti furnizori vor avea obligația de a transmite zilnic caselor de asigurări de sănătate contravaloarea serviciilor de îngrijiri efectuate în ziua anterioară, în relație contractuală cu acestea.

Se vorbește foarte mult despre accesul pacientului la tratamente eficiente și mai puțin despre o problemă spinoasă: liberul acces al pacienților la tratament. Aveți în vedere măsuri în acest sens?

Posibilitatea ca asiguratul să-şi ridice medicamentele de la oricare farmacie din ţară după 1 iulie este o măsură care liberalizează accesul la tratamente. Dar nu este singura. În acelaşi sens, putem menţiona şi posibilitatea ca pacienții cu diagnostic oncologic confirmat, aflați în Programul național de oncologie, să se poată prezenta fără bilet de internare pentru spitalizarea continuă.

Ce proiecte cu finanțare europeană aveți acum în derulare și care este termenul lor de implementare?

CNAS a obţinut de la Comisia Europeană o finanţare de aproape un milion de euro pentru proiectul informatic Open Source Healthcare Insurance Gateway for EESSI (OSHIG). În contextul în care la nivelul UE se urmăreşte renunţarea la schimbul de documente pe suport de hârtie între instituţiile din statele membre din domeniul securităţii sociale, în favoarea documentelor electronice, transmise prin intermediul unei platforme unice de comunicare informatică, EESSI, scopul proiectului OSHIG este de a conecta platforma informatică a CNAS (PIAS) cu cea europeană. Termenul de implementare a proiectului este decembrie 2019, iar costul total este de 1.247.534 de euro, din care 935.651 de euro finanţare europeană şi 311.833 de euro contribuţia CNAS. Care este avantajul acestui proiect: asiguraţii care au nevoie de asistenţă medicală în străinătate nu vor mai avea de aşteptat până când se efectuează schimbul interinstituţional de corespondenţă referitoare la situaţia lor. Practic, toate documentele care în prezent se transmit prin poştă dintr-o ţară în alta, între CNAS şi instituţiile omoloage, vor putea ajunge aproape instantaneu la destinaţie, cu costuri foarte mici, prin intermediul platformei informatice EESSI.

Care sunt noutățile privind Dosarul Electronic de Sănătate, odată cu implementarea Regulamentului UE de protecţie a datelor personale, GDPR?

Pe de o parte, la DES vor fi conectaţi toți ceilalți furnizori care nu au fost incluși până acum, dar sunt în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Pe de altă parte, vom face o verificare amănunţită a conformităţii acestui sistem informatic cu noul Regulament.

Spuneați, la un moment dat, că vă doriți să dezvoltați conceptul de data mining. La ce se referă acest proiect și cum ar putea fi el pus în practică?

Conceptul de data mining se referă la extragerea de date sintetice relevante din­tr-un noian de informaţii, în cazul nostru din sutele de milioane de informaţii acumulate în ultimii ani în sistemele informatice gestionate de CNAS. Spre exemplu, ne va permite optimizarea procesului de luare a deciziilor, deoarece acestea se vor baza pe informaţii şi pe cifre clare, nu pe estimări statistice cu marje de eroare. Utilizând datele respective, se pot stabili priorități pentru investiții, se pot face studii de cost-eficienţă sau de farmacovigilență, se pot iniția acte normative și se pot desfășura acțiuni de control etc.

Sunt mii de pacienți, dar şi medici care așteaptă cu interes noul contract cvr pentru tratamentul fără interferon al hepatitei cronice C. Când vor începe negocierile și ce modificări se prevăd față de contractul actual?

Noi am început deja demersurile de pregătire a negocierilor pentru noua etapă de contractare şi sperăm ca viitoarele contracte să cuprindă mai mulţi pacienţi decât cele actuale. Vorbesc la plural deoarece, deşi toată lumea a înţeles că avem un singur contract, în actuala etapă sunt, de fapt, în derulare patru contracte, care au ca ţintă un total de 12.000 de pacienţi. Deocamdată, este prematur să dăm amănunte despre viitoarele contracte, dar aş reaminti că ţinta de 12.000 de pacienţi din actuala etapă, mult mai ambiţioasă decât cea din prima etapă, s-a conturat după ce în prima etapă au fost cuprinşi 5.860 de pacienţi aflaţi în stadiile cele mai avansate ale bolii.

Legat de protocoalele cu asociațiile de pacienți despre care ați vorbit la masterclassul Școala Pacienților: ce aduc nou și cum îi ajută pe pacienți?

Aceste protocoale vor viza atât urmărirea modului de implementare a prevederilor din contractul-cadru şi din normele acestuia, cât şi derularea în comun de campanii de conştientizare şi prevenţie. Pe de o parte, noutăţile vor ajunge mai uşor la pacienţi prin intermediul asociaţiilor, pe de altă parte, problemele observate de pacienţi în aplicarea noii legislaţii vor putea ajunge la noi în mod sistematic şi vor putea fi corectate mult mai rapid.

Pe agenda publică este, de câteva săptămâni, problema legislației fiscale pentru persoanele care au venituri independente. Care va fi, mai exact, procedura?

În cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III din Codul Fiscal sau Legii nr. 170/2016, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse, calitatea de asigurat și dreptul la pachetul de servicii medicale de bază se acordă, pentru o perioadă de 12 luni, calculată de la data depunerii declarației unice, şi încetează dacă nu se depune o nouă declarație până la termenul prevăzut în Codul fiscal pentru perioada următoare.

Persoanele care nu realizează venituri şi nu sunt exceptate de la plata contribuţiei dobândesc calitatea de asigurat pentru o perioadă de 12 luni prin depunerea declaraţiei unice, indiferent de data depunerii acesteia, calitate care încetează dacă nu se depune o nouă declarație pentru perioada următoare.

În cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, calitatea de asigurat și dreptul la pachetul de bază se acordă de la data începerii raporturilor de muncă/serviciu şi încetează în termen de trei luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu.

Pentru anul 2018, se reglementează că persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiţii şi alte surse îşi păstrează calitatea de asigurat până la termenul de depunere a declaraţiei unice (15 iulie), astfel încât să beneficieze în continuare de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

Video – How the EU connected experts to treat epilepsy

revista politici de sanatate

comisia europeana

Abonează-te la newsletter

:
: