Politici de Sanatate

Neuroplasticitatea și neurorecuperarea, axe principale de cercetare în neurologia mondială

13 iulie
13:52 2018
Neuroplasticitatea și neurorecuperarea, axe principale de cercetare  în neurologia mondială

În fiecare an, în Europa, se înregistrează aproximativ un milion de cazuri de accident vascular-cerebral (AVC), studiile fiind raportate la o populaţie de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC constituie a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer, şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC. Aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenţa AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 de ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 de ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 de ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.  Autor:  Valentina Grigore

Cele mai recente descoperiri în domeniul neurologiei, cele mai bune tratamente și cele mai noi tehnici de neuroreabilitare au fost puse în discuție, în perioada 29 iunie – 5 iulie, la Eforie Nord, devenită astfel Capitala Mondială a Neurologiei. Cele două evenimente academice – a VIII-a ediţie a Cursului European de Neuroreabilitare RoNeuro Brain Days şi cea de-a XIII-a manifestare a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie – s-au bucurat de prezența a peste 52 de profesori renumiți în neurologie din întreaga lume și a aproximativ 300 de medici neurologi (primari şi specialişti), precum şi medici rezidenţi din aceeaşi specialitate medicală.

Manifestarea ştiinţifică a fost organizată de către Fundația Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi cu Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi de un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR). Coordonatorii evenimentului au fost prof. dr. Natan Bornstein, vicepreședinte World Stroke Organization (WSO), prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, preşedinte al SSNN şi al EFNR, şi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, membru corespondent al Academiei Române.

Traumatismele Cranio Cerebrale (TCC), scleroza multiplă, neuropatiile periferice, bolile Parkinson şi Alzheimer, accidentul vascular cerebral sau bolile neurologice rare, care afectează milioane de oameni, anual, la nivel mondial, au creionat expozeul ştiinţific al acestei ample manifestări medicale. Prin lucrările prezentate, profesori din SUA, Rusia, UK, Israel, Germania, Italia, Austria, Suedia, Spania, Franţa, Slovenia, Croaţia, Polonia, Serbia, Republica Moldova şi România au atins cele mai sensibile incursiuni ştiinţifice în prevenţia, diagnosticarea, tratarea, monitorizarea şi neurorecuperarea acestor afecţiuni. „În căutarea terapiilor inovative, fie că discutăm despre accidentul vascular cerebral (AVC), bolile Parkinson sau Alzheimer, fie despre traumatismul cranio-cerebral, epilepsie sau alte afecţiuni cu impact neurologic, începutul secolului al XXI-lea a dezvoltat noi idei ştiinţifice, a căror punere în practică reprezintă astăzi sfera principală a studiilor clinice şi a dezbaterilor, la cel mai înalt nivel, ale cercetătorilor neurologi. Astfel, neuroplasticitatea şi neurorecuperarea au devenit axe principale de cercetare şi transfer informaţional în neurologia mondială şi, în consecinţă, s-au regăsit în cadrul prezentărilor ştiinţifice de anul acesta”, a subliniat prof. dr. Dafin Mureşanu.

Competențe și unități de neuroreabilitare

Neuroreabilitarea post-AVC este o componentă esențială a prevenției secundare. Programele personalizate de neuroreabilitare trebuie să țină cont de statutul neurologic, cardiovascular și medical general (inclusiv de posibilele complicații) al pacientului cu AVC și să fie implementate de o echipă multidisciplinară și calificată. „Avem curricula europeană de neuroreabilitare, problema este să existe oficializat sistemul formativ pentru acest domeniu, ceea ce înseamnă organizarea, recunoașterea și implementarea programelor de pregătire pentru competența de neuroreabilitare, în care curricula să fie pusă în aplicare și să genereze medici neurologi cu competențe. În același timp, medicii de medicină fizică și recuperatorie trebuie să învețe aspecte legate de particularitățile bolnavului neurologic, pentru ca împreună cu neurologul să poată face echipa corectă care să conducă un tratament de neuroreabilitare eficient și complex, așa cum se face astăzi din ce în ce mai mult în țările care au înțeles de mult toate aceste aspecte. Pe lângă neurolog și medicul de medicină recuperatorie, echipa mai înseamnă psiholog, logoped, specialist în ergoterapie, instruire a  personalului mediu medical. Statul trebuie să creeze recunoașterea acestor competențe, ceea ce înseamnă că noi trebuie să putem educa, legal, doctorii. În plus, trebuie create unitățile de neuroreabilitare dedicate bolnavilor neurologici, care să nu fie amestecați în servicii generale de recuperare cu bolnavi cu patologii total diferite. Este vorba, de fapt, de servicii de neurologie cu profil de reabilitare”, a explicat prof. dr. Ovidiu Băjenaru. Prezentă la deschiderea celei de-a VIII-a ediţii a Cursului European de Neuroreabilitare – RoNeuro Brain Days, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a anunțat că fiecare spital județean va avea câte un centru de tratament al accidentului vascular-cerebral acut, Ministerul urmând a aloca fonduri pentru acest program național care ar putea începe să funcționeze la 1 ianuarie 2019.

Afecțiuni neurologice grave

Potrivit studiilor, boala Parkinson îşi poate dubla numărul pacienţilor
până în 2030, în prezent fiind afectate aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni. În România, sunt peste 70.000 de bolnavi. „În România, pacienții cu epilepsie și boala Parkinson au acces la tratament mult mai bine decât în alte țări. Sigur că uneori durează mai mult intrarea medicamentelor pe piață, există proceduri, dar în România avem mult mai multe posibilități și accesul există, comparativ chiar și cu țările din Vest”, a afirmat prof. dr. Dafin Mureșanu. Scleroza multiplă sau „boala cu 1.000 de feţe” afectează populația tânără, fiind diagnosticată, cel mai frecvent, la persoane cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. La nivel mondial, există aproximativ 2,1 milioane de pacienți cu SM, iar în România numărul acestora este de aproximativ 10.000. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de SM s-a dublat în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000. O altă afecţiune neurologică gravă o reprezintă traumatismul cranio-cerebral (TCC), de care suferă, anual, aproximativ 10 milioane de oameni. Organizația Mondială a Sănătății preconizează că, până în anul 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cranio-cerebrale, vor deveni al treilea mare contribuabil la povara globală a bolii și dizabilității, după bolile cardiovasculare și depresie. În Europa, 1,6 milioane de pacienți sunt internați anual cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar dintre aceștia 66.000 decedează. În România, numărul cazurilor de traumatisme craniocerebrale este în creştere – 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, principala cauză fiind accidentele rutiere, 75% dintre persoanele decedate în accidente rutiere au suferit un traumatism cranio-cerebral. Anual, în țara noastră, se înregistrează peste 60.000 de noi cazuri de TCC. Despre boala Alzheimer, statisticile arată că în România există astăzi peste 500.000 de pacienţi care suferă de aşa-zisa boală a uitării. Dacă la nivel mondial numărul pacienţilor cu boala Alzheimer este astăzi de aproximativ 25 de milioane, anual înregistrându-se circa 5 milioane de pacienţi, estimările arată că, în 2050, numărul acestora va depăşi 44 de milioane de persoane afectate.

Alte articole

TOP

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: