Politici de Sanatate

Medicina modernă este definitoriu și ireversibil dependentă de tehnologie

05 martie
11:02 2014
Medicina modernă este definitoriu și ireversibil dependentă de tehnologie

Este un reputat medic chirurg plastician, cu peste 20 de procedee medicale în premieră naţională la activ. A condus echipa formată din medici români şi americani care a operat o tumoră-gigant de 70 kg, caz unic în lume, şi este singurul chirurg din România care a efectuat intervenţii chirurgicale legate de transsexualitate. Principalul său obiectiv profesional pentru anul 2014 îl reprezintă deschiderea în România a primei unități moderne de îngrijire a bolnavilor arși grav.

 Interviu realizat cu prof. dr. Ioan Lascăr, realizat de Cristina Raluca Iliescu

• preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti;

• șef Clinică Chirurgie Plastică – Microchirurgie reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti;

• profesor universitar de chirurgie plastică;

• prorector ştiinţific UMF „Carol Davila”, Bucureşti;

• președintele Comisiei ARACIS pentru medicină;

• preşedintele Asociaţiei Chirurgilor Plastici din România;

• preşedintele Comisiei de chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă a Ministerului Sănătăţii.

Care este stadiul medicinei plastice şi reconstructive în România, comparativ cu cel din Occident? 

Specialitatea de chirurgie plastică, în România, este strâns legată de numele prof. dr. Agrippa Ionescu, care i-a pus bazele la începutul anilor `60, având astfel o vechime apreciabilă, prin comparație cu nașterea acestei specialități în majoritatea țărilor din Europa.

A crescut cantitativ (ca reprezentare numerică) și calitativ, constant. În prezent, specialitatea cu denumirea oficială de „Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă” numără cca. 250 de chirurgi plasticieni produși de școala românească de chirurgie plastică, însă în ultimii 15-20 de ani au mai beneficiat de formare în țara noastră alți aproximativ 250 de chirurgi plasticieni din lume.  Introducerea tehnicilor microchirurgicale, la sfârșitul anilor `70, a poziționat România în vârful de lance al progresului specialității, permițând obținerea unor rezultate calitativ superioare, cu recuperare morfologică, dar și funcțională (imposibil de obținut prin mijloace clasice).  Așadar, în acest moment specialitatea în România este poziționată pe un palier comparabil cu țările occidentale, fapt demonstrat de calitatea rezultatelor evidențiate în cadrul manifestărilor științifice naționale și internaționale.

 Aveţi o personalitate inovatoare, în permanentă căutare de noi tehnici, de intervenţii încă neexperimentate. Care este viitorul în medicina plastică şi reconstructivă?

Chirurgia plastică actuală este puternic racordată la progresul tehnologic: echipamentele complexe, materialele performante, cercetarea aplicată sunt motoarele puternic turate ale actualului progres din specialitate.

Specialitatea a fost privilegiată și de includerea în sfera de competență a chirurgiei estetice – domeniu extrem de mediatizat și aflat în constantă și rapidă creștere a adresabilității la nivel planetar.

 Sunteţi preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti. Ce proiecte au fost iniţiate în timpul mandatului Dumneavoastră?

Colegiul Medicilor este un organism care garantează calitatea desfășurării actului medical în beneficiul pacientului. În același timp, reprezintă corpul medical în dialogul cu oficialitățile și cu alte organe, precum și cu societatea civilă. Dintre proiecte putem enumera:

Colegiul Medicilor din Municipiul București reprezintă aproximativ 30% din corpul medical din România, fiind un eșalon profesional de elită.

– Programe complexe de educație medicală continuă;

– Evenimentul științific ”Zilele CMMB”, care s-a bucurat de o participare consistentă, în cadrul căruia au fost prezentate materiale de înaltă ținută științifică prin prisma abordării multidis­ciplinare;

– Ridicarea standardului de calitate al Revistei CMMB, „Medicina modernă”; începând cu acest an, revista va apărea într-o formă integral înnoită și în colaborare cu Academia de Științe Medicale.

 De asemenea, am pus accentul pe profesionalizarea dialogului cu media, în vederea promovării unei imagini corecte a corpului medical bucureștean, cu evidențierea realizărilor și aspectelor pozitive care, de obicei, rămân necunoscute.

 În condiţiile în care România se confruntă nu numai cu probleme tot mai dificile în domeniul medical, dar şi cu un exod în străinătate al medicilor, care au fost acţiunile Colegiului Medicilor din Bucureşti, pentru a îmbunătăţi retenţia medicilor?

Exodul medical este, fără îndoială, o problemă acută cu care se confruntă România după aderarea la UE, în 2007.

Echivalarea diplomelor și libera mișcare în spațiul european au deschis larg robinetul prin care România pierde anual mii de medici motivați de salarizarea atractivă și de condițiile superioare de practicare a profesiunii.

Este evident o problemă a sistemului de sănătate din România și numai reforma radicală a acestuia poate încetini sau închide acest robinet, dreptul de liberă mișcare al medicilor neputând fi în niciun fel restricționat.

 Pachetul de servicii medicale de bază, postat de Ministerul Sănătății, este doar una din foarte numeroasele probleme pe care le ridică reforma sistemului de sănătate. Personal, consider că reforma sistemului de sănătate presupune abordarea sistematică a tuturor aspectelor, începând de la infrastructură, reforma cadrului instituțional, reforma la nivelul resursei umane, precum și la nivelul resurselor financiare și al managementului calității.

Aspectele deontologice, legislative şi de malpraxis au suferit schimbări de optică şi abordare în ultimii ani. Care este abordarea Colegiului Medicilor în privinţa tot mai deselor cazuri de malpraxis? Ce probleme aţi identificat în sistem şi care ar fi soluţiile propuse de Colegiu pentru reglementarea acestora?

Organismele reprezentative ale medicilor și pacienților din România au conștientizat relativ recent necesitatea realizării unui cadru legislativ dedicat rezolvării eficiente a acestei probleme și pe măsura acumulării experienței se realizează și îmbunătățirea etapizată a prevederilor legale. Astfel, se explică propunerile recent supuse dezbaterii publice ale Ministerului Sănătății, în colaborare cu Colegiul Medicilor, de îmbunătățire a respectivei legi. Evident că viitorul impune continuarea acestui proces.

 Malpraxisul este componenta inevitabilă a oricărui sistem de asistență medicală. Sistemele evoluate de asistență medicală dispun de cadru legislativ perfecționat prin confruntarea cu problemele de malpraxis, pe durata multor decenii.

Sunteţi cel care a reorganizat reţeaua de îngrijire a bolnavilor cu arsuri grave. Unica secţie de microchirurgie, din România, dedicată celor care au suferit arsuri grave, se află la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca. În ce stadiu se află acest proiect?

Am inițiat acest proiect la începutul anilor 2000, motivat de necesitatea îngrijirii bolnavilor arși grav – bolnavul ars grav este considerat cel mai complex și mai costisitor pacient imaginabil – la standardele actuale în unități special dedicate, având o dotare tehnologică de maximă complexitate, fiind articulate instituțional spitalelor de urgență cu profil multidisciplinar, permițând, astfel, accesul în timp real și cu maximă urgență la orice specialitate medicală sau chirurgicală.

Derularea acestui proiect a permis într-o primă etapă extinderea spațiilor Spitalului Clinic de Urgență București prin supraetajarea corpului de primiri urgențe și ATI – etapă finalizată în 2008 cu sprijinul Primăriei Sectorului 1. În 2013, cu sprijinul Ministerului Sănătății, am demarat procedura de dotare cu echipamente specifice, extrem de complexe, având speranța că în primul trimestru al acestui an vom putea începe activitatea.

 Utilizarea complexei aparaturi și a echipamentelor pentru stabilirea diagnosticului și a mijloacelor terapeutice a schimbat radical imaginea medicului, aceea cu stetoscopul și ciocanul de reflexe în buzunarul halatului, cu imaginea frecventă a medicului așezat în fața monitoarelor care îi permit scanarea cu maximă precizie a interiorului corpului uman, putând chiar să opereze prin intermediul tastaturii care comandă, în prezent, complicați roboți chirurgicali.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: