Politici de Sanatate

Medicina de familie din Republica Moldova, în pragul celor două jubilee

13 iulie
15:45 2018
Medicina de familie din Republica  Moldova, în pragul  celor două jubilee

Interviu cu prof. Ghenadie Curocichin

Doctor în științe medicale, cu peste 80 de apariții editoriale, traininguri internaționale și cercetări medicale, prof. Ghenadie Curocichin are o experiență îndelungată în domeniul cardiologiei și al medicinii de familie. Prof. Curocichin este șef al Catedrei de medicina familiei în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău și conduce laboratorul de genetică-departamentul de cercetare al aceleiași universități, fiind și președintele Societății Medicilor de Familie din Republica Moldova. Autor: Inga Pasecinic

 

În anul a două jubilee, 20 de ani de la instituirea specialității Medicina de familie în Republica Moldova și 40 de ani de la Declarația de la Almaty, ce puteți spune despre importanța medicinii de familie într-un sistem de sănătate?

Medicina de familie reprezintă cea mai veche specialitate medicală care, însă, nu a avut până în urmă cu aproape 40 de ani nici o definiție și nici nu au existat referiri specifice de învățământ și cercetare. Deși reprezintă una dintre cele mai vechi specialități medicale, medicina de familie începe cu adevărat să aibă referiri în zona învățământului și cercetării mai ales începând cu anii ’80. Declaraţia de la Almaty a definit, în urmă cu 40 de ani, conceptul de asistenţă medicală primară. Cu 40 de ani în urmă, statele s-au angajat să consolideze asistența medicală primară la nivel mondial. Atunci, lumea se reunea în scopul continuării întăririi asistenței medicale primare, pentru a atinge acoperirea universală în sănătate și obiectivele dezvoltării durabile. Medicina secolului al XXI-lea pare a se îndrepta cu paşi hotărâți spre asistenţa de ambulatoriu şi, în mod deosebit, spre asistenţa medicală primară, mai eficientă, mai ieftină şi mai accesibilă la nivel de masă. Medicina de familie, prin conţinut şi activitate practică, se dovedeşte a fi prima opţiune în asigurarea asistenţei primare la nivel de individ, familie şi comunitate. Medicina de familie şi-a dovedit, în timp, capacitatea de adaptare continuă  la toate provocările și condiţiile nou-create lărgind spectrul serviciilor oferite și abordând individul atât în condiţii de sănătate, cât şi în condiții de boală, indiferent de vârstă, sex, patologie, religie, poziţie socială. Medicina de familie, prin accesibilitate, eficiență, calitate și gama largă de servicii oferite la costuri accesibile pentru populaţie, ocupă un loc central în cadrul oricărui sistem de sănătate publică.

Care sunt locul și rolul medicului de familie în cadrul unui sistem de sănătate publică?

Domeniul de activitate al medicului de familie este centrat pe nevoile concrete ale individului, familiei şi comunităţii, iar metodologia de lucru are la bază analiza clinică. Medicul de familie își cunoaște în amănunt pacienții, le cunoaște familia, mediul de viață și de muncă, obiceiurile, statutul social, cultural și economic. Medicul de familie abordează persoana atât în condiţii de sănătate, cât şi în condiţii de boală, în unitatea lui bio-psiho-socială. Este un parteneriat pe termen lung. Majoritatea covârșitoare a populației este înscrisă la un medic de familie. Aproape jumătate din populația țării locuiește în zone rurale, unde adesea singurele servicii medicale accesibile sunt cele furnizate în cabinetele medicilor de familie și în Centrele de permanență. Și pacienții din marile orașe își rezolvă nevoile medicale obișnuite tot la medicii de familie. Medicul de familie prestează asistenţă medicală şi socială tuturor persoanelor, indiferent de vârstă, sex sau patologie, şi, în acelaşi timp, asigură legătura între sistemul naţional de sănătate – comunitate şi celelalte sectoare implicate în asistenţa medicală. Reorientarea asistenţei medicale spre medicina omului sănătos, mai eficientă, mai puţin costisitoare şi mai accesibilă la nivel de comunitate, a dat o nouă dimensiune specialităţii medicină de familie şi, în același timp, a condus la redescoperirea rolului esenţial al medicului de familie în promovarea, menţinerea şi restabilirea sănătăţii.

Care sunt cele mai importante realizări ce țin de medicina de familie în Republica Moldova?

Cât ține de rezultate, în primul rând aș vrea să menționez realizările în domeniul formării medicilor de familie, atât la nivel universitar, cât și postuniversitar. Medicina de familie s-a studiat începând cu anii ‘90 în cadrul învățământului postuniversitar, iar în 1998 a fost înființată Catedra medicină de familie în cadrul USMF „Nicoale Testemițanu”. După o lungă perioadă în care medicina de familie nu a existat sau, cel mult, era denumită generic „medicină generală”, asistăm, pe parcursul a 20 de ani, la redescoperirea medicinii de familie ca parte integrantă a sistemului de învățământ universitar și postuniversitar și, implicit, recunoașterea ei ca specialitate clinică distinctivă. Reapariția medicinii de familie ca specialitate de sine stătătoare în Republica Moldova nu este numai utilă, ci și obligatorie, deoarece numai ea poate rezolva problemele pe care le-a creat organismul uman, iar asistența medicală a devenit mult prea complicată și mult prea costisitoare pentru pacient.
În prezent, se fac eforturi pentru a crea specialiști în medicină de familie abili și capabili să privească în dinamică cel puțin din trei puncte de vedere orice problemă de sănătate: biomedical, psihomedical și sociologic. Medicul perioadei actuale, dar și cel al viitorului vor munci din ce în ce mai mult în echipe multidisciplinare. Aș vrea, de asemenea, să menționez programele suplimentare de educație medicală continuă implementate în ultimii cinci ani, ce țin de expertiza medicală a vitalității, planificarea familială, sănătate mintală, îngrijiri paliative, screeningul cancerului de col uterin, elaborarea și implementarea protocoalelor clinice standardizate, bazate pe dovezi, interacțiunea intersectorială, asigurarea cu medicamente compensate etc. Printre alte realizări importante, aș vrea să punctez delimitarea instituțiilor AMP de cele spitalicești, construirea și renovarea Centrelor de Sănătate, dotarea tehnică, cu mijloace de transport și analizatoare biochimice ale acestora, precum și instituirea centrelor de sănătate autonome financiar, contractate de CNAM, și, nu în ultimul  rând, alegerea liberă a medicului de familie. Au fost întreprinse un șir de măsuri care au contribuit la evoluția formelor de plată în AMP, majorarea salariului medicului de familie și asistentului medicului de familie, majorarea indemnizației unice pentru tinerii specialiști la angajare în regiunile rurale, precum și plata salarială a medicilor rezidenți.

Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă medicina de familie din Republica Moldova?

Insuficiența medicilor de familie, în special în localitățile rurale, este una dintre cele mai mari probleme ale medicinii primare din Republica Moldova. Numărul medicilor de familie se micșorează de la an la an, spre exemplu, în 2003, în Republica Moldova, se înregistrau 2.112 medici de familie, în 2007 – 2.066 de medici de familie, în 2012 numărul acestora scădea până la 1.853 de medici, iar în 2017 numărul lor abia depășea cifra de 1.700. Mai este nevoie de cel puțin 300 de specialişti, pentru a asigura accesul fiecărui cetăţean la servicii de asistență medicală primară. Distribuirea neuniformă a medicilor de familie și a asistenților medicali în instituțiile medicale din Republica Moldova, adică urban versus rural, reprezintă o altă problemă a sectorului, fiind asociată cu reticența de înmatriculare în rezidențiat a foștilor studenți. Activitatea medicului de familie este cu supraefort. Conform normelor stabilite, un medic de familie ar trebui să deservească 1.500 de persoane, pe când, în realitate, un medic de familie are înscrise în listă cel puțin 1.900 de persoane, iar în unele raioane, chiar 3.000-6.000. Vârsta medie a medicilor de familie în unele raioane este aproape de vârsta de pensie, 72% dintre medicii de familie și asistenții medicali de familie au manifestări de stres cronic, iar 78% au sindromul de oboseală cronică. Toate acestea, precum și prezența condițiilor mai atractive peste hotare, contribuie la exodul medicilor de familie.

Care sunt direcțiile de dezvoltare a asistenței medicale primare în Republica Moldova?

În primul rând, aș vrea să menționez că asistența medicală primară nu se reduce la echipa medicului de familie. Un aspect esenţial al îngrijirii pacienţilor este reprezentat de o asistenţă medicală integrată. Un sistem de sănătate adaptat necesităţilor actuale şi viitoare trebuie să aibă o capacitate optimă de asigurare a managementului afecţiunilor cronice. Implementarea și dezvoltarea continuă a serviciilor comunitare integrate, cum ar fi cele de sănătate mintală, servicii prietenoase tinerilor, îngrijiri paliative, îngrijiri la domiciliu, sunt esențiale. Se dorește îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate oferite în regim ambulatoriu, prin asistența medicală comunitară, medicină de familie și ambulatoriul de specialitate. Se dorește creșterea eficacității și diversificarea serviciilor de asistență medicală primară. De asemenea, se recunoaște tendința de migrare a personalului medical, iar sustenabilitatea resurselor umane în sănătate se poate asigura prin stimulente financiare și îmbunătățirea perspectivelor de evoluție profesională. 

 

Alte articole

TOP

Video – How the EU connected experts to treat epilepsy

revista politici de sanatate

comisia europeana

Abonează-te la newsletter

:
: