Politici de Sanatate

Mai bogați și mai bolnavi

12 mai
14:28 2017
Mai bogați și mai bolnavi

Interviu cu dr. Miljana Grbic, REPREZENTANTĂ A Organizației Mondiale a Sănătății în România

Care sunt principalele probleme de sănătate la nivel mondial?

Dacă vorbim despre provocările globale de sănătate, trebuie să spunem că lumea s-a schimbat, de la începutul acestui secol. La nivel mondial, populația este din ce în ce mai numeroasă și îmbătrânită. De asemenea, vedem că  le-au întrecut pe cele transmisibile și au devenit cel mai mare criminal din lume. Ne confruntăm cu presiuni economice și financiare care influențează foarte mult sănătatea. Schimbările climatice, migrația, conflictele armate sunt prezente peste tot în lume și au un impact destul de mare asupra sănătății populației. Cea mai mare parte a populației globale trăiește în orașe, deci vorbim despre populație urbană. Oamenii trăiesc mai mult, asta e adevărat, dar sunt mai bolnavi, ceea ce înseamnă că nu au calitatea vieții pe care ne-am dori să o aibă. Sistemele și serviciile de sănătate trebuie să fie reformate pentru a răspunde nevoilor unei populații îmbătrânite și care crește numeric.

Interesant este că foametea persistă în paralel cu faptul că lumea a devenit mai grasă. Este contradictoriu. Se estimează că 800 de milioane de persoane suferă de foamete cronică, dar, în același timp, există țări în care mai mult de 70% din populația adultă este obeză. De asemenea, vedem marketingul global al mâncării nesănătoase ce duce la boli netransmisibile. Hrana de proastă calitate și lipsa activității fizice sunt factori majori de risc ce duc la boli netransmisibile.

În același timp, avem ceea ce numim „un moment unic în istorie”, pentru că avem progres economic, numai că acesta favorizează bolile, în loc să le reducă. Și social media a devenit o nouă voce și e o forță considerabilă, însă avem prea puține instrumente pentru a ne apăra, pentru a ghida conținutul social media. Asta înseamnă că atunci când citim ceva, orice, pe internet, nu avem nicio siguranță în privința corectitudinii informației. Avem nevoie de mai multe norme în această privință, de autoritate, de instrumente și de metode care pot să controleze acuratețea conținutului pe care îl accesăm online.

De asemenea, în secolul al XXI-lea ne confruntăm cu noi patogeni umani: SARS, virusuri gripale: H5N1, H7N9 și MERS coronavirus. În același timp, vedem reapariția unor boli uitate, precum Ebola, Zika, febra galbenă. Acestea sunt boli pe care le-am văzut demult, iar acum reapar și devin importante și în zilele noastre.

Ceea ce este interesant e că lumea e mai bogată decât la începutul secolului, dar în același timp avem țări bogate cu cetățeni foarte săraci. 70% din săracii lumii trăiesc în țări cu venituri mijlocii și mari, ceea ce, din nou, e o contradicție foarte interesantă. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că inechitățile în privința sănătății prevalează și chiar dacă țările sunt bogate, nu toată lumea are același acces la serviciile de sănătate și nu toată lumea poate obține servicii medicale de aceeași calitate. De asemenea, vedem conflicte armate, atacuri teroriste, vedem o criză a refugiaților și migranților care, de asemenea, are impact asupra Europei și, desigur, toate au o legătură cu sănătatea noastră.

Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, provocările din sistemul de sănătate la nivel regional?

În privința provocărilor regionale, de exemplu, între 30% și 40% dintre cancerele din regiunea europeană a OMS apucă să se răspândească înainte să fie diagnosticate. De asemenea, vorbim despre boli psihice în regiunea noastră care nu sunt diagnosticate la timp. În regiunea europeană a OMS, speranța de viață la naștere a crescut de la 73,9 ani în anul 2000 la 77,5 ani în 2014, dar ultimii ani de viață sunt întotdeauna marcați de boli. De asemenea, toate țările din regiunea noastră au redus mortalitatea maternă, dar nu toate în mod egal. Și mortalitatea infantilă a scăzut. O altă caracteristică a regiunii noastre este violența interpersonală. Această violență este a treia cea mai importantă cauză a mortalității. Deci, avem 15.000 de omucideri anual. Apoi, avem violența de gen: 25% dintre femei sunt afectate de violența partenerului intim. Avem rate mari ale mortalității din accidentele rutiere, în regiunea noastră, și aproape că ratăm atingerea obiectivului pe care l-am stabilit, de a scădea cu 50% numărul morților din evenimente rutiere până în 2020.

Un alt punct interesant e legat de consumul de alcool în regiunea noastră, care e cel mai mare pe cap de locuitor. Epidemia de obezitate este și aceasta o problemă: 21% dintre bărbații și 24% dintre femeile de peste 18 ani sunt obezi.

De asemenea, nu reușim să ne îndeplinim angajamentele din Convenţia-cadru OMS pentru controlul tutunului, deci trebuie să acționăm cu mai multă forță în acest sens. 1,5 milioane de decese din regiunea noastră, adică 16% din total, sunt cauzate de factori de risc din mediul înconjurător.

În regiunea noastră, speranța de viață a femeilor diferă în țările membre cu până la 15 ani, ceea ce înseamnă că în unele țări femeile pot trăi până la 80 de ani, iar în alte țări, până la 65 de ani. De vină sunt aceste inechități din domeniul sănătății și cauzele principale ale acestora sunt sociale, economice, de gen și de mediu. Am calculat și cât costă aceste inechități de sănătate. Costul lor economic este de 15% din costul sistemelor de asigurări de sănătate și de 20% din costul sistemelor de sănătate din țările cu venituri mijlocii și mari. E important de spus că aceste inechități pot fi evitate. Trebuie doar să intervenim cu politici care țintesc cauzele lor principale, adică acele cauze sociale, economice, de gen și de mediu.

Ați declarat recent că medicii prescriptori ar trebui să-și schimbe comportamentul pentru a reduce fenomenul rezistenței la antibiotice. Care ar trebui să fie atitudinea lor în legătură cu această problemă?

Vedem, din păcate, că prima și a doua linie de antimicrobiene nu mai funcționează, ceea ce înseamnă că intrăm într-o așa-numită „eră post-antibiotice”, când observăm că unele boli pe care le credeam uitate ucid din nou. Vorbim, de exemplu, despre pneumonie, tuberculoză, pentru că microorganismele au devenit rezistente la medicamentele pe care le folosim în tratament.

Medicii ar trebui să prescrie medicamente doar atunci când este realmente nevoie. Pe de altă parte, pacienții nu ar trebui să ia pastile în urma unor lecturi de pe internet sau să apeleze la automedicație cu un tratament prescris pentru o altă persoană, sau cu pastile rămase de la un tratament anterior.

Depresia a fost în acest an tema aleasă pentru Ziua Mondială a Sănătății. Considerați că România este afectată de depresie?

La nivel european, între 3,8% și 6,3% din populație suferă de depresie, iar România este la media de 5% la această boală și la 3,7% la anxietate. Când vine vorba despre depresie, în general aceasta este subdiagnosticată și parțial netratată, iar asta este din cauza stigmatizării și a discriminării. Oamenii care suferă de această afecțiune, de obicei, nu merg să ceară ajutorul deoarece le este frică de stigmatizare și de discriminare. De aceea am avut campania „Deppresion let’s talk”. Era o chemare adresată tuturor categoriilor: pacienți, familii, prieteni, angajați din sistemul sanitar, instituții, autorități, pentru a investi mai mult în reducerea stigmatizării și pentru a-i face pe oameni să acceseze mai ușor serviciile medicale și să primească tratament la timp. 75% din totalul persoanelor care suferă de depresie în regiunea noastră nu primesc tratament adecvat. Când discutăm de depresie, trebuie subliniat faptul că aceasta poate fi o cauză a sinuciderilor, iar acestea pot fi prevenite cu un tratament psihologic potrivit și cu medicamente antidepresive.

Debutul primului episod de depresie nu poate fi prevenit total, dar într-o oarecare măsură, un stil de viață echilibrat, cu suficient somn, o dietă echilibrată și exerciții regulate pot ajuta la prevenirea depresiei. Dezvoltarea unui episod complet de depresie poate fi prevenită cu tratament psihologic. Printre cei care s-au recuperat din depresie, o recădere a depresiei poate fi prevenită cu tratament psihologic sau antidepresive.

Putem constata însă faptul că în regiunea Uniunii Europene guvernele nu investesc suficient în sănătatea mentală. Fondurile alocate pot varia între mai puțin de 1% din bugetul statului în țările cu venituri scăzute și 5% în țările medii și dezvoltate. Un alt aspect important este faptul că dacă nu se iau măsuri din timp împotriva acestei boli, atunci totul devine foarte scump. Costul global în tratarea depresiei este de peste un trilion de dolari americani în fiecare an. Acesta survine faptului că depresia nu este prevenită și tratată corespunzător. Un trilion de dolari este o sumă foarte mare și se datorează scăderii productivității, pensiilor de dizabilitate pe care le primesc bolnavii în stadii avansate, deci lipsa investițiilor în prevenire și tratare generează nu doar probleme bolnavilor, ci și costuri suplimentare sistemelor financiare și de sănătate ale statelor.

Investițiile în bugetul de sănătate în ceea ce privește sănătatea mentală sunt foarte scăzute în multe țări. Un studiu recent al OMS a estimat că, la nivel global, depresia și bolile provenite din anxietate depășește 1 trilion de euro în fiecare an din cauza pierderilor de productivitate și a unui procent mai mare de persoane care beneficiază de prestații sociale sau de pensii de invaliditate.

Între cei afectați de depresie, ne referim în special la bătrâni sau la tineri?

Oricine poate fi afectat de această boală, fie că este din grupuri vulnerabile – tineri, adolescenți, femei care tocmai au născut, femei aflate la menopauză –, fie că este din alte categorii, toată lumea poate fi afectată, chiar și cei din afara grupurilor vulnerabile.

Care sunt obiectivele și prioritățile dumneavoastră în această perioadă?

Anul acesta, avem o multitudine de activități. Chiar săptămâna trecută, am finalizat un eveniment la nivel înalt referitor la imunizare. Creșterea vaccinării în România este un aspect foarte important și lucrăm îndeaproape cu Ministerul Sănătății și cu Institutul Național de Sănătate Publică, dar și cu medicii de familie, comunitățile locale și cu oricine este implicat în această acoperire largă, inclusiv cu societatea civilă, care este foarte importantă în propagarea mesajului și pentru a invita părinții la discuții cu privire la siguranța vaccinării.

Nimeni nu trebuie să creadă că vaccinurile nu sunt sigure. Desigur, fiecare copil trebuie asistat de medicul de familie în procesul vaccinării și aceștia vor acorda sau nu permisiunea de a fi vaccinat. Însă când vorbim de vaccinuri, în general, trebuie să fim convinși că acestea sunt sigure. Avem evenimente care urmează să aibă loc lunile următoare pe tema mortalității infantile și a mortalității maternale din România. Acestea sunt la un nivel mai ridicat decât în alte state, deci vom lucra mai mult în această arie și vom oferi traininguri, instrumente de prevenire, și vom încerca să ajungem cu servicii medicale specifice la cât mai mulți oameni. Apoi vom avea un eveniment în luna iunie, la care vom vorbi despre poliomielită.

În România, 92% din totalul cheltuielilor se datorează bolilor netransmisibile. Din acestea, spre exemplu, bolile cardiovasculare sunt pe primul loc, cu o proporție de 58%. Așadar, mortalitatea din cauze cardiovasculare are unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Ne vom concentra pe prevenția cancerului, deoarece este știut faptul că prevenția și screeningul cancerului sunt importante pentru România. Când vorbim despre boli netransmisibile, trebuie să ne referim și la factorii de risc, cum ar fi tensiunea ridicată, diabetul, lipsa activității fizice, obezitatea, consumul de alcool și de tutun. WHO va continua să lucreze pe partea de tuberculoză cu Institutul „Marius Nasta“, Ministerul Sănătății, Fundația Romanian Angel Appeal și cu alți parteneri. Conform studiului Sisteme de Sănătate în Tranziție, în sistemul de sănătate din România există inegalități în ceea ce privește accesul la asistența medicală în zonele rurale, pentru grupurile socio-economice cum ar fi pensionarii, șomerii, lucrătorii independenți și agricultori, populația de etnie romă și femeile. Un alt aspect pe care ne vom concentra este acela al inegalităților geografice, întrucât vedem un nivel mai ridicat al mortalității în sud decât în alte părți ale țării.

Dar, ca un aspect pozitiv, pot să subliniez că România are o strategie bună în Sănătate pentru 2014-2020. Aceasta recunoaște provocările majore, cuprinde măsuri de abordare a acestor provocări, însă nu am văzut vreo evaluare a implementării acestei strategii până acum, deci și acesta ar putea fi un domeniu de interes pentru următoarele luni.

Alte articole

TOP

Video

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: