Politici de Sanatate

Implementarea legislației europene de mediu va îmbunătăți viața cetățenilor

12 mai
14:06 2017
Implementarea legislației europene de mediu va îmbunătăți viața cetățenilor

Interviu cu Adina Ioana Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară a Parlamentului European

Mediul, calitatea apei, utilizarea resurselor, sănătatea publică sunt doar câteva dintre domeniile care ar trebui să fie prioritare pentru orice națiune. Deși România a înregistrat unele progrese, acestea sunt doar la nivel legislativ. Care sunt măsurile pe care ar trebui să le implementeze țara noastră și ce riscă dacă nu o face, ne-a explicat europarlamentarul Adina Vălean, primul român ales președinte al unei comisii în Parlamentul European.

Care sunt prioritățile dvs. în calitate de președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară?

Calitatea de președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) a Parlamentului European este o funcție care mă onorează și, totodată, îmi aduce nenumărate responsabilități. Comisia ENVI se ocupă de o vastă arie de domenii politice, precum gestionarea deșeurilor și a resurselor, calitatea aerului și a apei, protecția biodiversității, ca să numesc doar o parte. Alături de colegii mei de comisie, mă angajez în promovarea unei Europe sustenabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Lupta împotriva schimbărilor climatice constituie nucleul activității comisiei noastre și rămâne un punct central pe agenda acestei legislaturi. Comisia ENVI se angajează, de asemenea, să propună soluții pentru problemele de sănătate publică și de siguranță alimentară care au impact asupra cetățenilor europeni.

Care este programul de lucru al Comisiei pentru anul în curs?

Comisia ENVI desfășoară anual schimburi de opinie cu Comisia asupra programului de lucru și asupra priorităților pentru anul în curs, iar anul acesta am solicitat indicarea obligatorie a țării de proveniență a cărnii în mâncarea procesată și în alte alimente, punerea în aplicare a Regulamentului privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, reînnoirea Strategiei UE privind alcoolul, revizuirea Directivei privind țesuturile și celulele umane sigure pentru transplant și a Regulamentului privind terapiile avansate în linie cu principiul donației neplătite. Am solicitat propuneri legislative privind rezistența antimicrobiană și prospectele însoțitoare pentru produsele farmaceutice, precum și o propunere legislativă privind un sistem european pentru evaluarea tehnologiei medicale (HTA).

Raportul din februarie 2017 al Comisiei Europene a notat elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României. Cât de importante sunt acțiunile de mediu?

La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat progrese privind performanțele de mediu, însă acestea sunt mai mult la nivel legislativ. Deși legislația României reflectă în mod corect cerințele de mediu convenite la nivelul UE, punerea în aplicare a acestora este problematică și aici aș menționa lipsa planificării, a coordonării și a unei finanțări adecvate.

Legislația de mediu europeană, dacă este pusă în aplicare, va îmbunătăți viața cetățenilor europeni. Trebuie sporită calitatea apei și a aerului, a ratelor de reciclare și protecția naturii. România trebuie să perfecționeze gestionarea deșeurilor și a apelor urbane reziduale în vederea îndeplinirii obiectivelor UE până la expirarea termenelor finale stabilite în Tratatul de aderare, dar și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000. De asemenea, este necesară consolidarea administrației publice pentru o mai bună coordonare și creștere a capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE.

Activitatea României este caracterizată de rata de reciclare extrem de scăzută (5%), de rata de compostare ușor crescută (11%) și de rata mare de depozitare a deșeurilor (82%). Pentru a atinge obiectivul pentru 2020, care presupune reciclarea a 50% din deșeurile municipale, România va trebui să investească masiv în acest domeniu până la termenul-limită. Altminteri, i se vor iniția alte proceduri de infringement, pe lângă cele șapte pe care le are deja în tratarea deșeurilor.

Atrag atenția guvernanților, dar și întregii clase politice din România, asupra politicii de mediu a țării noastre și îi încurajez să utilizeze eficient și cu perseverență fondurile alocate de UE, pentru a putea face față acestor provocări și pentru a spori coordonarea propriilor mecanisme administrative.

Cum priviți intenția Regatului Unit de retragere din UE? Ce măsuri ar trebui luate în planul sănătății, mediului și siguranței alimentare?

Alături de Comisie și de Consiliu, Parlamentul European, în calitatea sa de reprezentant european al cetățenilor UE ales prin scrutin universal, va juca un rol esențial de-a lungul acestui proces anevoios.

Pe parcursul negocierilor cu Regatul Unit, sunt de părere că trebuie să fim atenți să ne asigurăm ca relația UE cu Regatul Unit să fie în continuare constructivă, spre beneficiul cetățenilor și al companiilor. Regatul Unit este un partener de încredere și este util să avem o relație pozitivă pe mai departe, asigurându-ne că drepturile cetățenilor români (comunitatea românească din Regat numărând peste 234.000 de persoane) și din restul UE, aflați pe teritoriu britanic, sunt respectate.

O problemă deosebită pe care o implică retragerea Regatului Unit din UE este relocarea Agenției Europene pentru Medicamente (EMA). Cred cu tărie că pe parcursul acestei relocări este vital să nu pierdem specialiștii și să nu avem sincope în funcționarea agenției. Criteriile în baza cărora se va face relocarea EMA vor trebui să asigure continuitatea funcționării acesteia și alegerea noii locații trebuie făcută cu atenție, deoarece, în contextul amenințărilor teroriste din ultima vreme, trebuie garantată securitatea funcționarilor EMA. În plus, sunt de părere că mutarea agenției trebuie să dea un semnal de solidaritate statelor membre și să întărească flancul estic al UE. Suntem martorii unor evoluții politice care poate reprezenta o amenințare la adresa proiectului european prin mișcările politice naționaliste din anumite state membre. O serie de state membre, printre care și România, și-au manifestat interesul de găzduire a sediului EMA, iar eu voi susține și voi promova, din poziția de președintă a comisiei ENVI, candidatura țării mele.

Cum poate rezolva România problema accesului la medicamente?

Această problemă este foarte complexă și, din păcate, nu există o soluție miraculoasă. Pentru a simplifica, voi sublinia cel mai important aspect care limitează accesul la medicamente în România și anume subfinanțarea sistemului de sănătate. În România, pentru anul bugetar 2017, Sănătății i-au fost alocate 37,4 miliarde de lei, însemnând 4,6% din PIB. Nu aș compara suma, ci numai procentul pe care alte state membre l-au cheltuit, conform Eurostat, la capitolul sănătate publică în 2014. Aici mă refer la țări precum Franța, cu 11,1%, din PIB, și Germania, cu 11%.

Este nevoie de un dialog productiv între toți actorii implicați, atât la nivel național, cât și la nivel european. Insist asupra nevoii de a avea resurse mai importante la nivelul bugetului alocat Sănătății, deoarece trebuie să facem din Sănătate o prioritate reală, nu numai la nivel discursiv.

Pe lângă activitatea din cadrul Parlamentului European, în ce alte activități mai sunteți implicată?

Sunt și membru al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii. Anterior, am făcut parte din Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, unde proiectele mele s-au axat pe telecomunicații și energie, dar și pe cercetare și inovație.

Cred în beneficiile unor relații strânse între UE și SUA și de aceea particip la reuniunile TLD (Transatlantic Legislators Dialogue), implicându-mă de asemenea în negocierile pentru TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții), pe ale cărui beneficii le-am susținut încă de la început. Am fost aleasă în boardul Forumului European pentru Internet, precum și în boardul platformei knowledge4innovation, datorită angajamentului meu puternic față de economia digitală, antreprenoriat și inovare. Nu în ultimul rând, sunt copreședinte al Forumului pentru mobilitate și societate, în cadrul căruia promovez competitivitatea industriei auto europene.

 

Alte articole

TOP

Video

Video

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: