Politici de Sanatate

Firul Ariadnei şi mitul reformei în sistemul de sănătate britanic

14 ianuarie
13:39 2014
Firul Ariadnei şi mitul reformei în sistemul de sănătate britanic

 Interviu realizat de Raluca Boboc

Malcolm Withfield, profesor de Health Economics şi Management, director al Centrului de Sănătate şi Asistenţă Socială, director de cercetare la Universitatea Sheffield Hallam. Renumit specialist din Marea Britanie. El a fost invitat de revista Politici de Sănătate să susţină, alături de prof. Zoltan Kalo (Ungaria), primul Masterclass International de Health Economics şi HTA, în septembrie 2013, la Bucureşti.

În ultimii ani, presa locală şi internaţională a luat în vizor Sistemul Naţional de Sănătate britanic (NHS). Reforma sănătăţii în UK a fost un subiect prezent de multe ori pe primele pagini ale ziarelor. Care au fost obstacolele întâmpinate de-a lungul timpului şi cum consideraţi că au putut / pot  fi acestea depăşite?

NHS se află în top 5 cele mai mari organizaţii din lume. Sunt foarte puţini oamenii care înţeleg cum funcţionează o organizaţie de asemenea proporţii. Politicienii trăiesc cu ideea, uneori greşită, că procesul continuu de reformare a unei instituţii va duce în cele din urmă la eficientizarea modului în care aceasta funcţionează. Cu toate că putem observa unele aspecte pozitive, de cele mai multe ori, în UK, o reformă nu trece de perioada de adaptare. Pe măsură ce oamenii învaţă noile proceduri, performanţa scade, urmând ca în timp să o ia sau nu pe o pantă ascendentă. În literatura de specialitate, fenomenul este cunoscut drept “culmea disperării” (n.r., “the value of despair”).

În timp ce performanţa scade şi lucrurile par că se înrăutăţesc, o nouă reformă intră în peisaj, iar oamenii sunt nevoiţi să se acomodeze din nou, înainte de a fi observat impactul reformei precedente. Aşadar, organizaţia riscă să fie “pe culmile disperării” încontinuu, din cauza ritmului rapid de schimbare, şi să nu beneficieze de pe urma modificărilor realizate.

NHS trece prin acest ciclu de mult timp, ceea ce generează confuzie.

 Sistemul de sănătate din UK a devenit un mecanism prin intermediul căruia se produc operaţiuni de cumpărare/vânzare a serviciilor de sănătate, mai degrabă decât un mijloc de promovare a sănătăţii populaţiei.

Să deschidem Cutia Pandorei

Pe la sfârşitul anilor ’90, atenţia a fost îndreptată către raportul cost-eficienţă şi calitatea serviciilor medicale. Una dintre reforme a vizat reducerea costurilor, ceea ce a afectat în timp calitatea serviciilor.

În urmă cu trei ani, în UK a fost un mare scandal public. Într‑unul dintre spitalele britanice s-a raportat decesul a peste 1.000 de persoane din cauza standardelor de îngrijire suboptimale, decese care puteau fi evitate (n.r., Raportul Francis, 290 de recomandări privind modul în care procesele şi responsabilitatea faţă de pacient se impun regândite la nivelul întregului NHS).

În loc să căutăm cauzele care au dus la declanşarea acestei probleme şi să găsim soluţii, tindem să căutăm vinovaţi – în cazul de faţă, asistentelor nu le-a păsat suficient de pacienţi sau nu au fost pregătite corespunzător. Într-adevăr, aceasta poate fi o parte a problemei, însă cu siguranţă nu este singura.

Într-un moment în care UK se confruntă cu deficit economic şi tăieri drastice în tot sectorul public, nimeni nu a prevăzut consecinţele dezastruoase ale acestor tăieri.

 Reforma sistemului de sănătate nu ar trebui să fie făcută doar de dragul reformei. Chiar dacă avem impresia că de fiecare dată când schimbăm câte ceva îmbunătăţim situaţia, ajungem să suportăm consecinţele acţiunilor noastre. Avem nevoie, în acest moment, de o nouă perspectivă prin care să îmbunătăţim calitatea serviciilor.

Despre viitorul NHS‑ului britanic

Sănătatea a fost mereu abordată ca un subiect de interes public. Cu toate că oamenii o văd ca pe un bun personal şi consideră că fiecare om ar trebui să aibă acces gratuit la servicii de sănătate de calitate, aceasta continuă să fie văzută ca o cheltuială.

Pe de altă parte, putem vorbi de un sistem de sănătate care funcţionează ca o piaţă, care este implementat cu scopul de a genera creştere economică, unde fiecare cumpără sau vinde servicii de îngrijiri medicale, un sistem care trebuie să urmeze legile concurenţei şi este considerat a fi calea spre progres.

În realitate, această abordare nu este una fericită. Cel puţin, nu în sănătate. Oamenii au nevoie de servicii medicale pentru care să fie capabili să plătească. Altfel, vom trăi într‑o societate caracterizată de inegalităţi în sănătate – ceea ce înseamnă că, într-adevăr, unii oameni vor avea şansa să se însănătoşească, însă majoritatea nu îşi va permite să se trateze.

În toate aceste evaluări economice, unde este locul pacientului?

În Marea Britanie, reforma sănătăţii este centrată pe pacient. Este o idee frumoasă faptul că există comisii care se întâlnesc în mod regulat şi se gândesc, din punct de vedere strategic, la sănătatea populaţiei, însă niciuna dintre strategiile gândite de aceste comisii până acum nu a fost îndreptată către oamenii care nu sunt în momentul de faţă pacienţi – cu alte cuvinte, către cei care nu folosesc serviciile de sănătate.

Toată atenţia a fost îndreptată către planificarea serviciilor medicale din momentul în care oamenii se îmbolnăvesc, care este cea mai bună metodă de a trata o persoană pe măsură ce boala se agravează. Din păcate, atenţia nu a fost îndreptată către prevenţie. Dacă dezvolţi strategia corectă, poate că acei oameni nu vor deveni niciodată pacienţi sau utilizatori ai serviciilor de sănătate.

Principala greşeală a sistemului de sănătate din UK constă în faptul că toate investiţiile care se fac în sănătate, în acest moment, vizează reducerea ratei mortalităţii, nicidecum reducerea incidenţei/prevalenţei unei boli. Trebuie, însă, subliniat faptul că pe măsură ce rata mortalităţii scade, societatea se confruntă cu fenomenul numit “povara bolii”, care este în creştere, iar costul acesteia, de asemenea.

Nu sugerez că ar trebui să-i lăsăm pe oameni să moară, doar că ar trebui ca atenţia să fie concentrată pe metodele de prevenţie şi pe cum putem să-i facem pe oameni să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

 Ce ne puteţi spune despre implementarea ghidurilor NICE în UK?

Din punctul meu de vedere, ghidurile NICE sunt bine realizate. Sistemul de sănătate britanic, însă, nu stă foarte bine la capitolul implementare. Dacă institutele naţionale din UK sunt nevoite să introducă un tratament nou pentru o anumită categorie de oameni, faţă de ceea ce se foloseşte în acest moment, acest lucru l-ar vedea ca pe un cost adiţional mai degrabă, decât ca pe o îmbunătăţire a modului în care operau până în acel moment.

Dacă urmărim cu atenție exemplul marilor furnizori din lumea comercială – atunci când dispun de o nouă tehnologie, aceştia investesc timp şi resurse în pregătirea forţei de lucru – o învaţă cum să folosească noua tehnologie în mod corect.

În UK nu putem să spunem acelaşi lucru despre sistemul de sănătate. Toţi se aşteaptă ca, din momentul în care este adusă la cunoştinţă o soluţie, fiecare persoană să poată înţelege imediat cum s-o folosească şi cum să o implementeze.

 Să gândeşti strategic pe termen lung este dificil, dar aduce multe beneficii.

Concluzii

 UK nu este nici mai bună, nici mai slabă în reformarea sistemului sanitar. Ceea ce o face diferită constă în faptul că este transparentă şi împărtăşeşte din greşelile ei, astfel încât oamenii să înveţe din acestea şi să le evite.

Dacă aş fi ministrul Sănătăţii în România, nu aş încerca să prind din urmă sistemele german, francez, britanic, american. Aş încerca să învăţ din greşelile lor şi să creez propriul sistem, în funcţie de situaţia la nivel naţional. Acest lucru stimulează oamenii să se implice mai mult şi să susţină o anumită reformă.

Niciun om nu-şi doreşte să îi fie impusă o idee, chiar dacă la prima vedere pare mai bună. De aceea, nu recomand nimănui să încerce să copieze un anumit sistem, ci să înveţe din exemple. Astfel, progresul va fi unul rapid, iar dificultăţile vor fi depăşite cu succes.

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: