Politici de Sanatate

Dieta planetară- de la dietetică la toxicologia alimentației și a mediului!

24 mai
17:07 2019
Dieta planetară- de la dietetică la toxicologia alimentației și a mediului!

Interviu cu dr. Radu Țincu, medic primar ATI, șef  lucrări disciplina Toxicologie, UMF Carol Davila București

 

Ce reprezintă dieta planetară?

Dieta planetară este un nou concept în domeniul alimentației, fiind rezultatul a peste doi ani de cercetare. S-a ajuns la această concluzie în urma unei meta analize realizate de Comisia Lancet, care a reunit peste 37 de cercetători din întreaga lume, care au analizat studiile medicale din domeniul alimentației și siguranței alimentare din ultimele decenii. În urma acestor analize, s-a concluzionat că modul în care ne alimentăm nu este unul sănătos, atât la nivel individual, cât și colectiv. Mai mult decât atât, modul nostru de alimentație are implicații asupra mediului înconjurător atât în prezent, cât, mai ales, în viitor. Dacă vom continua să producem hrană în acest mod, efectele vor fi dezastruoase asupra mediului înconjurător, dar mai grav e că riscăm ca Planeta să nu mai poată susține hrănirea populației, în următorii ani. Alimentația are implicații într-o serie de patologii: bolile cronice neurologice, diabetul zaharat, obezitatea, bolile  cardiovasculare, bolile neoplazice, în special cele de tub digestiv.

De ce era necesară o astfel de evaluare?

Așa cum putem observa de-a lungul istoriei, periodic sunt necesare astfel de analize despre modul în care populația se alimentează, dar și despre modul în care hrana este produsă, despre efectele pe care alimentația le are asupra organismului uman. Această analiză efectuată de comisia Lancet reprezintă cea mai amplă evaluare a implicațiilor și efectelor alimentației asupra omului și mediului înconjurător din ultimele trei-patru decenii.Așa cum societatea evoluează sub toate aspectele ei, tot așa și obiceiurile alimentare se modifică periodic. Personal, consider că o astfel de evaluare era esențială pentru a vedea dacă alimentația ultimelor decenii s-a îndreptat într-o direcție corectă sau, dimpotrivă, obiceiurile alimentare moderne au implicații negative asupra stării de sănătate. De asemenea,  din punctul meu de vedere, concluziile unei astfel de analize exhaustive atât sub aspect temporal, cât mai ales prin faptul că a cuprins toate zonele Globului vor avea un impact major asupra modului în care va evolua alimentația omenirii începând cu anul 2019.

Care sunt concluziile Comisiei Lancet și ce recomandă această dietă planetară?

Evaluarea cercetătorilor, dar mai ales modul în care au gândit structura acesteia au fost geniale. Până în prezent, studiile se concentrau pe modul în care alimentația ne afectează în mod individual sau se conturau diete personale care vizau anumite efecte, cum ar fi: dietele de slăbit, diete care să producă anumite efecte (creșterea masei musculare). Comisia Lancet a conturat ideea unei analize globale a fenomenului alimentar. Dincolo de efectele individuale, alimentația determină efecte colective. Mai mult decât atât, alimentația, dar mai ales modul de producere al acesteia au implicații asupra mediului înconjurător. Ceea ce este cu adevărat genial reprezintă analiza acestor fenomene atât în prezent, dar mai ales faptul că oamenii de știință au dorit să configureze care vor fi efectele modului în care obținem hrana pe termen lung. În anul 2011, populația globului atingea 7,7 miliarde de oameni, însă prognoza pentru anul 2050 prefigurează o populație de 10 miliarde. În acest context, este justificat să ne întrebăm cum trebuie să evolueze alimentația pentru a putea satisface această creștere populațională. Concluziile Comisiei Lancet sunt foarte clare. Modul în care ne-am alimentat în ultimele decenii nu a fost unul corect și sănătos. Consumul alimentelor intens prelucrate și rafinate ne-a afectat sănătatea. Cunoaștem astăzi faptul că peste 40% din decesele anuale din Europa sunt determinate de patologii medicale sau chirurgicale ce sunt corelate cu o alimentație nesănătoasă. România ocupă locul 36 din 51 de țări evaluate în vederea stabilirii mortalității prin boli cardiovasculare determinate de alimentație, ceea ce ne arată că populația țării noastre încă se expune riscurilor alimentare, fără a cunoaște efectele acestora.

Dacă privim acest clasament, observăm că țările nordice, spre exemplu, au o mortalitate cardiovasculară redusă determinată de alimentația nesănătoasă. Din perspectiva mea, un astfel de rezultat poate fi obținut prin politici de sănătate naționale care să se concretizeze în programe naționale de informare a populației. Astfel de programe trebuie inițiate încă din perioada școlară. Pentru fiecare zonă a Globului s-au identificat particularități ale obiceiurilor alimentare nesănătoase. Spre exemplu, pentru estul Europei s-a observat că există un consum de carne de pui și carne roșie exagerat, în detrimentul legumelor și fructelor. În plus, la nivel mondial s-a observat un consum insuficient de fibre alimentare. Studiile prezente concluzionează că un consum de fibre de peste 30 de grame scade mortalitatea asociată bolilor cardiovasculare cu peste 33%.

Modul în care ne obținem hrana, prin procese de agricultură intensivă, prin procese de fabricație extrem de industrializate pentru obținerea rafinării are un impact negativ major asupra mediului înconjurător. Spre exemplu, 25%din totalul emisiilor de gaze toxice la nivel planetar este generat de agricultură și de industria alimentară. În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, agricultura se plasează pe un loc fruntaș, contribuind la fenomenul de încălzire globală. Deficitul de apă potabilă proaspătă reprezintă o realitate cruntă cu care se confruntă multe zone ale Globului. Peste 70% din totalul de apă proaspătă la nivel mondial se consumă pentru irigațiile din agricultură. Toate aceste date se referă la situația prezentă. Însă întrebarea este: cum vor evolua aceste cifre când populația Globului va crește la peste 10 miliarde?!

Care sunt recomandările concrete ale acestei diete?

Sunt câteva recomandări generale. Se recomandă reducerea consumului de alimente intens procesate și rafinate. Este recomandată reducerea consumului de carne, cu intensificarea consumului de legume și fructe, alune, nuci, oleaginoase. În cifre exacte, putem discuta astfel:

  • nuci – 50 de grame pe zi,
  • leguminoase (mazăre, linte) 75 de grame pe zi,
  • pește – 28 de grame pe zi,
  • ouă – 13 grame pe zi (maximum 2 ouă pe săptămână),
  • carne roșie- 13 grame pe zi,
  • carne de pui- 29 de grame pe zi,
  • cereale integrale, orez – 230 de grame pe zi,
  • vegetale pe bază de amidon – 50 de grame pe zi,
  • lactate- 250 de grame pe zi,
  • vegetale – 300 degrame pe zi,
  • fructe – 200 de grame pe zi,
  • zahăr- 30 de grame pe zi

Din aceste cifre putem concluziona faptul că este necesară o reducere a consumului de carne. Astfel, o friptură de vită va putea fi consumată o dată la 2 săptămâni, iar o friptură de pui o dată pe săptămână. În plus, față de recomandările actuale, consumul de fructe și legume trebuie să fie distribuit la toate cele trei mese principale și la cele două gustări zilnice. Consumul de zahăr rafinat nu trebuie să depășească 30 de grame pe zi.

Credeți că această dietă va determina modificări reale în viața oamenilor?

Concluziile Comisiei Lancet au fost publicate la începutul anului 2019. Un prim pas a fost trimiterea acestor concluzii către Organizația Mondială a Sănătății. Toată documentația a fost submisă către majoritatea guvernelor țărilor de pe Glob. Sunt convins că un document de o asemenea amploare, având la bază documentație științifică incontestabilă, trebuie să genereze schimbări globale. În următorii ani, vom asista la modificări ale politicilor alimentare care, sperăm, să aibă un impact pozitiv.

Cum credeți că pot fi aplicate concluziile acestui studiu?

Chiar specialiștii care au făcut parte din această comisie au propus anumite măsuri. Una dintre ele ar putea fi aplicarea unor taxe suplimentare pentru alimentele nesănătoase. În prezent, alimentele „bio” sunt mai scumpe, unele fiind prohibitive pentru a fi cumpărate de către populație, iar cele intens prelucrate și nesănătoase sunt mai ieftine. În acest fel se generează o favorizare a consumului de alimente nesănătoase ieftine și extrem de accesibile pentru masa largă a populației. În mod cert, trebuie încurajată producția de alimente sănătoase care să aibă un impact redus asupra mediului înconjurător și un impact pozitiv asupra sănătății populației.Trebuie în mod cert regândite politicile de sănătate publică. Programe naționale de informare asupra implicațiilor pe care alimentația le are asupra organismului uman, dar și asupra mediului trebuie să reprezinte o prioritate a guvernelor naționale. Țările care au înțeles și implementat astfel de programe de informare națională au înregistrat o scădere a bolilor cronice asociate alimentației nesănătoase. Însă aceste programe nu pot avea efecte imediate, fiind necesare strategii pe termen lung. În plus, obiceiurile alimentare nu pot fi schimbate peste noapte. Educația alimentară a copiilor poate preveni instalarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase. Pentru a reduce efectele negative ale alimentației, este necesară a abordare interdisciplinară între Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, dar și a Asociațiilor Profesionale ale producătorilor și a altor organizații care să elaboreze și să implementeze strategii naționale menite să încurajeze producția de alimente sănătoase.

Care credeți că este concluzia acestei discuții?

În primul rând, că alimentația noastră trebuie să se schimbe pentru a reduce riscul de îmbolnăvire a populației, dar mai ales pentru a întrerupe cercul vicios pe care îl determină procesele actuale de producție alimentară asupra mediului înconjurător, ca mai apoi poluarea generată să intensifice contaminarea toxică a alimentelor pe care le consumăm. În al doilea rând, guvernele țărilor care au primit această documentație trebuie să realizeze politici de sănătate pe termen lung care să fie capabile să schimbe modul în care ne alimentăm. Pot fi necesare măsuri legislative care să încurajeze producția de alimente sănătoase, cu impact pozitiv asupra omului, dar și asupra mediului înconjurător. Ce știm cu siguranță este că alimentația trebuie să se schimbe atât pentru prezent, dar mai ales pentru viitorul planetei noastre, iar dieta planetară se pare că realizează aceste deziderate.

 

de Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: