Interviu cu Dan Ioan Haliga, director executiv Innovate Informational Technology
Dorind să ofere asistenţă medicală de calitate la cât mai multe persoane şi la costuri accesibile, unităţile spitaliceşti din Europa se îndreaptă spre strategii de afaceri tot mai inovatoare şi mai competitive. Potrivit experţilor europeni, un factor-cheie în procesul de dezvoltare a spitalelor îl reprezintă investiţiile în noile tehnologii şi în infrastructură, pentru a reduce costurile. Din păcate, prea puţine spitale din România reuşesc să pună în aplicare această recomandare, însă se poate observa o tendinţă pozitivă în această direcţie.
Aveţi o experienţă de peste 15 ani pe piaţa serviciilor medicale, dintre care ultimii şase ani pe dezvoltarea de software adresat spitalelor. Cum vedeţi rolul unui manager din spital?
Întreaga echipă de conducere a unui spital formează, practic, o punte de legătură între pacienţi, personal şi forurile superioare. Mai departe, un manager ar trebui să identifice ariile-cheie pentru dezvoltare şi să iniţieze o serie de schimbări care permit eficientizarea proceselor şi o mai bună alocare a resurselor disponibile. Un manager trebuie să poată compara performanţa spitalului pe care îl conduce cu cea a altor spitale similare, pentru a putea învăţa din aşa-numitele “poveşti de succes” şi pentru a observa schimbări în strategiile concurenţiale ale spitalelor. Nu în ultimul rând, managerul trebuie să monitorizeze atât evoluţia indicatorilor-cheie, cât şi gradul de realizare a sarcinilor şi ciclurile privind veniturile. Toate aceste lucruri sunt indispensabile pentru a avea continuitate strategică de la un an la altul.
Care sunt în prezent cele mai mari riscuri cu care se confruntă spitalele din România?
În primul rând, consider că este necesară o bună înţelegere, la toate nivelurile sistemului de sănătate, a schimbărilor demografice şi de societate cu care se confruntă România de câţiva ani şi care vor continua pe mai multe direcţii. Aici mă refer în principal la fenomenul de îmbătrânire şi migraţie a populaţiei, care aduce cu sine o modificare a cazurilor pe anumite grupe de boli şi o regândire a infrastructurii sanitare. De asemenea, aşteptările pacientului sunt într-o creştere continuă prin prisma accesului la informaţii şi posibilităţii de a face comparaţii cu alte ţări europene. În al doilea rând, o problemă majoră este distribuţia inegală a personalului medical între urban şi rural. La aceasta se adaugă tendinţa medicilor de a se îndrepta către spitale mai performante din ţară sau din străinătate.
În aceste condiţii, ce ar trebui să facă spitalele, pe termen lung?
De-a lungul anilor, am identificat la clienţii noştri multe arii care necesită îmbunătăţiri. Pe termen scurt însă, efectele schimbărilor la nivelul unităţii sanitare nu au întotdeauna un impact puternic, în special la spitalele de dimensiuni mari. Abia după câteva luni poţi cu adevărat să evaluezi fezabilitatea strategiei implementate. Gândind pe termen lung, corpul administrativ trebuie să atragă şi să reţină un personal adecvat care, la rândul lui, să atragă, prin calitatea serviciilor, noi pacienţi din arealul unităţii şi nu numai.
Dorinţa de a investi în IT trebuie să fie vizibilă. Spitalul trebuie să ofere medicilor, asistentelor şi echipei manageriale instrumentele şi sprijinul de care au nevoie pentru a practica medicina de înaltă calitate. Folosirea programelor software permite, pe termen lung, reducerea anumitor costuri şi timpi pentru accesarea datelor. Bineînţeles, software-ul trebuie să fie personalizabil şi capabil să colecteze şi să analizeze datele istorice pentru a recunoaşte cauzele fluctuaţiilor în ceea ce priveşte indicatorii-cheie. Pe baza acestor analize e posibilă dezvoltarea de protocoale şi strategii bazate pe date concrete, care să satisfacă nevoile specifice ale unităţii şi ale populaţiei.
Înţeleg că spitalele nu folosesc prea mult noile tehnolgii?
Tocmai pentru că lucrăm cu aproximativ 120 de spitale de diferite dimensiuni din toate zonele ţării, ştim foarte bine realitatea financiară cu care multe dintre acestea se luptă anual. Pe lângă acest impediment clar, observăm însă în continuare o slabă acceptare a unor produse IT. Acest fapt vine şi din neînţelegerea beneficiilor pe care un software de management le oferă. În opinia noastră, cumpărarea sau închirierea unui soft trebuie însoţită de o implementare făcută periodic, pentru a sprijini instruirea continuă. Prin aceasta, câştigurile şi avantajele devin evidente.
Ca să răspund mai punctual, consider că percepţia actuală asupra integrării tehnologiilor în spitale poate fi completată printr-o expunere mai bună a persoanelor cu putere decizională la procesele prin care un software poate colecta, analiza şi interpreta un volum foarte mare de date. Viitorul sistemului de sănătate este în mod evident legat de acceptarea şi integrarea tehnologiilor de ultimă generaţie.
Ne puteţi oferi un avantaj concret adus spitalului, în urma folosirii unui software?
Noi am plecat de la ideea că, în esenţă, spitalul reprezintă un business. Pentru a putea dezvolta o afacere, este absolut necesar să studiezi structura şi să înţelegi fiecare ramură a acesteia. Urmărind datele istorice, se poate fluidiza procesul de internări şi externări. Astfel, frustrările pacienţilor, volumul de muncă şi stresul personalului direct implicat sunt reduse. De asemenea, pot fi identificate şi centralizate sursele sau cauzele unor erori şi, treptat, acestea pot fi eliminate. Vizualizarea datelor pe o perioadă mai lungă permite recunoaşterea unor tipare şi alocarea eficace a resurselor, ca de exemplu realocarea paturilor pe secţii în funcţie de caracteristicile sezoniere şi de gradul de utilizare sau optimizare a duratei medii de spitalizare. În final, uniformizarea acestor informaţii înseamnă costuri mai mici pentru spital şi un număr mai mare de pacienţi mulţumiţi, cu şanse crescute să revină în spitalul respectiv şi nu în altul. Odată cu îmbunătăţirea proceselor, se poate observa creşterea graduală, neforţată a ICM-ului, corespunzătoare cu evoluţia întregii unităţi sanitare.
În ce măsură consideraţi că implementarea unui software destinat managementului de spital poate creşte calitatea serviciilor medicale?
Cred că fiecare spital este unic în ceea ce priveşte cerinţele şi priorităţile sale. Din acest motiv, am ales să punem mare preţ pe flexibilitatea şi adaptabilitatea produselor şi serviciilor oferite. Un software bun ajută administratorii de spital prin îmbunătăţirea controlului operaţional şi raţionalizarea operaţiunilor. Calitatea serviciilor medicale nu poate fi crescută artificial, ea este rezultatul unui cumul de factori interni şi externi spitalului. Atât personalul din spital, cât şi pacienţii trebuie să fie motivaţi să aspire către rezultate cât mai satisfăcătoare. Folosirea unui software adecvat şi buna interpretare a indicatorilor din spital duc, în mod indirect, la îmbunătăţirea imaginii spitalului şi la avantaje competitive sporite. Toate aceste lucruri determină o creştere firească a calităţii şi a cantităţii serviciilor prestate de spital.
Managerul trebuie să monitorizeze atât evoluţia indicatorilor-cheie, cât şi gradul de realizare a sarcinilor şi ciclurile privind veniturile.
Un manager trebuie să poată compara performanţa spitalului pe care îl conduce cu cea a altor spitale similare, pentru a putea învăţa din aşa-numitele “poveşti de succes” şi pentru a observa schimbări în strategiile concurenţiale ale spitalelor.
Viitorul sistemului de sănătate este în mod evident legat de acceptarea şi integrarea tehnologiilor de ultimă generaţie
