Politici de Sanatate

Cristian Bușoi: „ România s-a alăturat eforturilor de eradicare a Hepatitei C până în anul 2030”

22 iulie
10:36 2019
Cristian Bușoi: „ România s-a alăturat eforturilor de eradicare a Hepatitei C până în anul 2030”

Cu 58 de voturi pentru, din 73 posibile, europarlamentarul Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European! Iată câteva dintre prioritățile dar și provocările cu care se va confrunta în viitorul mandat.

 Finanțarea sănătății cunoaște o tendință care ar putea fi caracterizată ca fiind o încercare pentru a asigura servicii de sănătate mai bune, dar la costuri mai mici. Este evidentă astfel atenția care se arată prevenției.  În acest sens, investiția în prevenție rămâne o prioritate a Comisiei de Sănătate din Parlamentul European?

Investiția în prevenție rămâne o prioritate a Uniunii Europene și a Comisiei de Sănătate a Parlamentului European din care fac parte în calitate de vicepreședinte ales. Convingerea mea sinceră este că educația în materie de sănătate și prevenția sunt metode eficiente şi deloc costisitoare pentru creșterea calității vieții cetățenilor europeni. Am spus întotdeauna că investind în prevenție, investim de fapt într-un viitor sănătos și de accea voi continua și în mandatul acesta să mă lupt pentru creșterea finanțării programelor de prevenție și diagnostic timpuriu, care ne ajută să fim mai puternici în lupta cu bolile grave precum: cancerul, SIDA, insuficiența cardiacă, diabetul, hepatitele virale. Și trebuie să mai facem ceva. Din Parlamentul European trebuie să convingem guvernele țărilor din care facem parte să investească mai mult în prevenție. Prevenție înseamnă de la etichetarea corectă a produselor alimentare, pentru ca cetățenii să fie informați în legătură cu ceea ce mănâncă, până la programele de screening pentru combaterea cancerului la sân sau a celui colorectal. Tot prevenție înseamnă și promovarea de către guvernele statelor membre a vaccinării în special în rândul copiilor, dar și încurajarea prin diverse campanii a unui stil de viață activ și sănătos. Nu în ultimul rând, anumite boli pot fi prevenite dacă informația va circula mai repede și mai bine între statele membre ale UE și tocmai de aceeea eu susțin și consider extrem de necesare programele de E-health și M-health.

Una din prioritățile dvs, ca europarlamentar, este cea referitoare la atragerea fondurilor europene pentru sănătate. Aveți în acest moment o imagine de ansamblu vis-à-vis de cât poate să atragă România, strict pentru domeniul sănătății? Care sunt perspectivele pentru următorul exercițiu financiar?

43 de miliarde de euro! Aceasta este suma destinată țării noastre în următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene, care sigur urmează a primi o decizie finală odată cu întregul pachet financiar. În opinia mea, România trebuie să atragă cât mai mult din acești bani pentru sănătate: pentru spitale regionale, pentru dotarea spitalelor existente, pentru digitalizarea sistemului și interconectarea lui cu sistemele din alte state, pentru programe de prevenție și educație, care să ne ajute în lupta cu bolile grave precum cancerul, hepatitele, diabetul sau cu bolie rare. Eu și colegii mei le-am promis românilor că ne vom folosi de toate prerogativele și toată influența pe care o avem în Parlamentul European pentru a aduce cât mai mulți bani europeni în țară. Vom continua să punem presiune pe actualul Guvern până va înțelege clar că sănătatea reprezintă o prioritate în orice țară căreia îi pasă de cetățenii ei și de viitorul ei. După cum poate vă amintiți, anul trecut, am reușit, cu sprijinul colegilor din Parlamentul European și a lui Manfred Weber, președintele Grupului PPE din Parlament, să obțin creșterea finanțării Programului de Sănătate al Uniunii Europene. În exercițiul financiar următor vor fi alocate 473 de milioane de euro Programului de Sănătate și aprox. 9,2 miliarde de euro cercetării în Sănătate. Dacă un român a reușit să obțină acest lucru mi se pare firesc ca țara lui de origine să poata sa fie printre primele beneficiare ale acestor creșteri. Iar pentru asta trebuie doar pricepere și voință și din partea unui Guvern care până acum a demonstrat că pare mai degrabă preocupat de propria soartă, decât de soarta și sănătatea românilor.

Pacienți mai mulți, boli cronice în creștere, toate acestea prefigurează un nou model de îngrijire medicală, dominat de noile tehnologii, de Inteligență Artificială. Ne referim aici la eHealth. Cum vedeți rolul acesteia în relația clasică medic – pacient?

Eu sunt un susținător al folosirii tehnologiei informației și comunicațiilor în sistemele de sănătate. Am avut șansa de a implementa două proiecte foarte importante în cele 8 luni în care am condus Casa Națională de Asigurări de Sănătate – cardul electronic de sănătate și dosarul electronic al pacientului, ambele proiecte plătite din bani europeni. În repetate rânduri, în Parlamentul European, am fost gazda unor evenimente ce au avut ca temă E-Health și M-Health, cele mai recente organizate în colaborare cu European Cancer Patient Coalition și Patient View. Sunt convins că informatizarea sistemului de sănătate este esențială și oferă mai multă transparență, mai multă corectitudine și mai multă eficiență serviciilor de sănătate din România și din UE. În prezent, există peste 100.000 de aplicații de sănătate disponibile în mediul online, care pot fi folosite cu ajutorul telefonului mobil sau al tabletei. Acestea ajută la colectarea de date clinice de la pacienți, la monitorizarea semnelor vitale ale bolnavilor, la organizarea tratamentului sau acordarea directă de îngrijiri medicale, cu ajutorul telemedicinei. Este ca și cum ai avea o întreagă echipă medicală lângă tine 24 de ore din 24.  Asta înseamnă de fapt E-Health. Un schimb rapid de informații, de date, între pacienți, furnizorii de servicii medicale: spitale, personalul sanitar și rețelele de informare în domeniul medical, cu scopul de a îmbunătății accesul pacienților la servicii medicale de calitate. Așadar, ca să răspund direct întrebării dumneavoastră, văd esențial rolul E-Health în relația medic – pacient. Într-o lume în viteză și în continuă schimbare, E-Health va îmbunătății considerabil relația medic – pacient.

Care este strategia europeană pentru eradicarea Hepatitelor Virale, cu precădere a VHC?

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să lanseze un plan de standardizare a monitorizării, testării și tratării pacienților pentru eradicarea Hepatitei C din Uniunea Europeană până în 2030 și să finanțeze programe de cercetare privind Hepatita C la nivel regional, național și european. În calitate de deputat în Parlamentul European din 2007 și co-președinte al grupului Friends of the Liver, din 2014, am susținut multe eforturi pentru a pune pe agenda Uniunii Europene hepatita, subliniind impactul acestei boli cronice asupra cetățenilor europeni, sistemelor de sănătate și economiilor statelor europene. Hepatita C reprezintă una dintre cele mai serioase amenințări la adresa sănătății publice românești. Peste 660.000 de persoane sunt infectate cu HCV, iar 75% dintre acestea nu sunt conștiente că suferă de hepatită. În toamna anului 2017, prin semnarea documentului „Manifestul pentru Eliminarea Hepatitei C”, la Bruxelles, România s-a alăturat eforturilor de eradicare a Hepatitei C până în anul 2030. Acest angajament trebuie întărit însă de o strategie concretă si coerentă și asumată cu curaj de toți cei care fac politici de sănătate în România. Un început există, dar este încă unul foarte timid, în condițiile în care 70% dintre români nu s-au testat niciodată pentru VHC. Cele 5000 de teste anunțate recent de Ministerul Sănătății pentru Programul național de screening sunt ca o furtună într-un pahar cu apă. Mult mai rapid și mai eficient au abordat această problemă ONG-urile. Și anul acesta și anul trecut au existat campanii în care au fost testați peste o sută de mii de pacienți vulnerabili din regiunea Moldovei. Doar că nu ONG-urile ar trebui să facă treaba Ministerului. Abordarea Hepatitei C trebuie să se facă integrat. Pe lângă campaniile de microeliminare, avem nevoie de diseminarea unor mesaje clare pentru educarea și informarea populației. Aceste mesaje au rolul de a preveni răspândirea bolii, dar și de a emilina stigmatizarea în rândul persoanelor care sunt purtătoare are Virusului C. La Belgrad, a existat o campanie de conștientizare în 30 de școli privind metodele de transmitere a VHC și VHB. Profesorii au preluat informația și o împărtășesc acum mai departe altor elevi, care, la rândul lor își vor informa familia și prietenii. Acesta ar putea fi un bun exemplu și un început și pentru România.

 

Bogdan Guță

Alte articole

TOP

Interviu dr. Mihaela Vlaiculescu

revista politici de sanatate-Republica Moldova

revista politici de sanatate

Abonează-te la newsletter

:
: