Politici de Sanatate

Congresul Medicilor de Familie din Republica Moldova – ediția a IV-a

15 mai
14:27 2018
Congresul Medicilor de Familie din Republica Moldova – ediția a IV-a

Sub genericul a două evenimente extrem de semnificative pentru medicina de familie din Republica Moldova – 40 de ani de la Declarația din Alma – Ata și 20 de ani de la instituirea medicinii de familie – în perioada 15-17 mai 2018, la Chișinău, se desfășoară al IV-lea Congres al Medicilor de Familie din Republica Moldova cu participare internațională. Acesta întrunește peste 400 participanți naționali și internaționali din România, Estonia, Rusia, Elveția, etc.

În cadrul Congresului vor fi abordate și discutate problemele actuale în practica medicului de familie, tehnologiile contemporane și practica bazată pe dovezi în medicina de familie, dar și orientarea serviciilor comunitare de sănătate spre servicii integrate în AMP. Printre subiectele cheie dezbătute în cadrul congresului vor fi și racordarea sistemului de asistenţă medicală primară la modelul european, acoperirea mai bună cu medici de familie, în special în zona rurală, prin redistribuirea uniformă a cadrelor, sporirea încrederii pacientului în medicul său de familie, creşterea calităţii serviciilor medicale, etc.

În Republica Moldova activează peste 1.700 de medici de familie, care lucrează în peste 280 de instituţii medicale primare şi care deservesc aproximativ 10 milioane de vizite ale pacienţilor anual.

”În prezent se fac eforturi pentru a crea specialiști în medicină de familie abili și capabili să privească în dinamică, cel puțin din trei puncte de vedere, orice problemă de sănătate: biomedical, psihomedical și sociologic. Medicii de familie sunt singurii medici pregătiți să îngrijească pacienți de toate vârstele. Ei sunt soluția ideală pentru orice sistem de sănătate eficient. Și aceasta pentru că medicii de familie pot oferi asistență medicală integrată pacienților de toate vârstele, la costuri scăzute. Medicul perioadei actuale, dar și cel al viitorului, va munci din ce în ce mai mult în echipe multidisciplinare”, afirmă organizatorii Congresului. Medicul de familie trebuie să realizeze un echilibru între tendința modernă, de supraspecializare, și cea conservatoare, de abordare globală a ”întregului” care este omul cu toate problemele lui.

Istoria medicinei de familie

Medicina de familie reprezintă cea mai veche specialitate medicală, care însă nu a avut, până în urmă cu aproape 40 de ani, nici o definiție și nici nu au existat referiri specifice de învățământ și cercetare. Deși reprezintă una dintre cele mai vechi specialități medicale, medicina de familie începe cu adevărat să aibă referiri în zona învățământului și cercetării, mai ales începând cu anii ’80.

Dacă la început întreaga medicină putea fi practicată de un singur om, în prima parte a secolului trecut, datorită progresului tehnologic și a cunoștințelor acumulate în practica medicală, specializarea în medicină a devenit indispensabilă.

Acest proces a fost binevenit deoarece, pe de-o parte, există necesitatea soluționării problemelor medicale la cel mai înalt nivel, iar pe de altă parte, tentația abordării sistemice a organismului uman. Cu tot acest succes al tehnologiilor medicale, câteodată extrem de performante, există limitări legate mai ales de pacient ca om. Oricât de performantă ar fi medicina tehnologică, e o cale lungă între sănătate și posibilitatea atingerii ei, astfel încât medicul de familie trebuie să cunoască atât posibilitățile tehnologice cele mai noi ale medicinii, dar și să știe să asculte pacientul cu toate problemele lui.

Declaraţia de la Alma Ata a definit, în urmă cu 40 de ani, conceptul de asistenţă medicală primară și îşi păstrează relevanţa şi în contextul sistemelor medicale actuale. Cu 40 ani în urmă, statele s-au angajat să consolideze asistența medicală primară la nivel mondial.

În acest an, lumea se va reuni în scopul continuării fortificării asistenței medicale primare pentru a atinge acoperirea universală în sănătate și obiectivele dezvoltării durabile. Toate naţiunile, indiferent de stadiul lor de dezvoltare, se confruntă cu o creştere a prevalenţei afecţiunilor non-transmisibile, acest fapt generând o situaţie în care coexistă boli infecţioase, subnutriţie, probleme de sănătate a reproducerii, alături de afecţiuni non-transmisibile şi de factorii de risc specifici și consecințele acestora – fumatul, hipertensiunea, diabetul, accidentele vasculare cerebrale şi maladiile cardiovasculare. O atare modificare de profil epidemiologic ridică o serie de probleme deosebite pentru sistemele de sănătate publică, majoritatea fiind orientate spre promovarea sănătăţii mamei şi copilului şi spre tratamentul afecţiunilor acute, episodice. În această ordine de idei, un sistem de sănătate adaptat necesităţilor actuale şi viitoare trebuie să aibă o capacitate optimă de asigurare a managementului afecţiunilor cronice. Iată doar câteva argumente care susțin nevoia fortificării medicinii primare. Iar acest lucru va însemna un sistem de asistență medicală primară în care medicul de familie și echipa sa medicală oferă îngrijiri centrate pe pacient, au capacitatea de relaționare și abordare comprehensive și dau dovadă de profesionalism.

În Republica Moldova, medicina de familie s-a studiat începând cu anii ‘90 în cadrul învățământului postuniversitar, iar în 1998 a fost înființată catedra Medicină de familie în cadrul USMF “Nicoale Testemițanu”.

După o lungă perioadă de timp în care medicina de familie nu a existat sau, cel mult, era denumită generic medicină generală, asistăm pe parcursul a 20 de ani la redescoperirea medicinii de familie ca parte integrantă a sistemului de învățământ universitar și postuniversitar și, implicit, la recunoașterea ei ca specialitate clinică distinctivă.

Reapariția medicinei de familie ca specialitate de sine stătătoare nu este numai utilă, dar și obligatorie, deoarece numai ea poate rezolva problemele pe care le-a creat organismul uman, iar asistența medicală a devenit mult prea complicată și mult prea costisitoare pentru pacient. Se consideră că diferența dintre medicul generalist și medicul specialist este aceea că „medicul generalist îngrijește aceiași pacienți, dar cu diferite boli, în timp ce alți specialiști îngrijesc aceleași boli, dar pacienți diferiți”. (Inga Pasecinic)

Alte articole

TOP

Video

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: