
Desfășurată într-un cadru academic, Conferința Națională ABA (28-30 martie 2014) a confirmat progresul spre o abordare multidisciplinară a autismului în România. La eveniment au fost prezenți 400 de participanți: terapeuți, psihologi, reprezentanți ai instituțiilor statului, medici și cadre didactice care au asistat la o zi de prezentări în plen și două zile de workshopuri susținute de lectori internaționali și specialiști ABA din România. Începând cu acest an, conferința se bucură de acreditare atât din partea Colegiul Medicilor, cât și din partea Colegiului Psihologilor din România, iar importanța colaborării dintre acestea este de netăgăduit.
Raluca Bogdan
Asociaţia Help Autism
În România, 7.200 de copii apar în evidențele statului cu diagnostic de tulburare de spectru autist, totuși cifra reală se vehiculează a fi de trei ori mai mare. „O treime din patologia copilului și adolescentului sunt cazurile de TSA. Screeningul este primul și pasul obligatoriu”, a spus prof. dr. Iuliana Dobrescu de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Diagnosticul precoce dublează șansa de recuperare a copilului cu TSA, de aceea, începând cu acest an, Ministerul Sănătății Naționale va pune la dispoziția medicilor de familie și pediatrilor un set de întrebări pe care aceștia îl vor aplica în cadrul controalelor obligatorii tuturor copiilor cu vârsta între 1,6 ani și 3 ani ca parte a Programului Național de Identificare Precoce a Tulburării de Spectru Autist și Tulburări Asociate.
Tot în cadrul prezentărilor susținute în prima zi a conferinței, în aula Universității Titu Maiorescu s-a punctat necesitatea unei mai strânse colaborări între cele trei ministere (al Muncii, Educației și Sănătății), precum și gestionarea unui buget comun care să permită, pe lângă aplicarea screening-ului, decontarea serviciilor psihologice, acordarea unui sprijin financiar pentru fiecare copil la momentul integrării în grădiniță sau școală, precum și acordarea de servicii socio-profesionale pentru adolescenți și adulți. „Bani pentru terapie trebuie să vină de la Ministerul Muncii și Ministerul Educației Naționale”, a susținut Daniel David.
Tot ca schimbare în politici publice, atât doamna Dobrescu, cât și prof. dr. Daniel David – director fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, au precizat importanța introducerii ocupației de terapeut ABA în COR. Situația actuală nu permite standardizarea meseriei de terapeut de recuperare în TSA, ceea ce tolerează munca la negru, ședințe de terapie desfășurate în cadru neprofesional și duce la imposibilitatea stabilirii unor standarde de malpraxis, precum și la incertitudinea familiei, care nu știe dacă plătește un specialist format în programe de recuperare a persoanei cu TSA.
„Există o nevoie imensă de formare a cadrelor didactice pentru a realiza incluziunea reală a copiilor în învățământul de masă, dar și de o relație mai strânsă a Ministerului Educației Naționale cu universitățile, pentru ca rezultatele cercetărilor și progresele științifice să ajungă în documentele noastre”, a susținut Liliana Preoteasa – director general al Învățământului Preuniversitar în cadrul MEN.
Conferința Națională ABA, organizată anual de Asociația Help Autism și Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată, este singurul eveniment din România care vizează profesionalizarea terapeutului ABA. Organizatorii fac demersuri pentru ca ediția a IV-a a Conferinţei, care va avea loc în perioada 3-5 aprilie 2015, să fie acreditată internațional de către Behavior Analyst Certification Board (BACB), un pas extrem de important pentru progresul terapiei ABA în România.