Politici de Sanatate

Medici și alpiniști despre afecțiuni respiratorii la altitudine

29 octombrie
15:39 2018
Medici și alpiniști despre afecțiuni respiratorii la altitudine

Riscul cel mai mare de transmitere pe calea aerului a unui microb sau a unui virus într-un avion este după aterizare, atunci când se oprește instalația de aer condiționat și aerul nu mai este recirculat. Timp de 20 de minute, toată lumea se ridică în picioare să își ia bagajele și se îngrămădește spre ieșirea din avion. Este de ajuns să strănute cineva! Atunci este riscul cel mai mare de contaminare. Aveți tulburări de somn, oboseală, iritabilitate, depresie, anxietate, dificultăți de concentare și atenție, vigilența diminuată, cefalee, tulburări gastrointestinale? Toate acestea sunt simptomele specifice „jet lag” sau desincronizarea circadiană cauzată de discrepanța dintre ceasul intern al corpului uman și cel al mediului extern și pot apărea după un zbor lung cu avionul. Călătoriile cu avionul sunt sigure pentru majoritatea pasagerilor, dar sunt și persoane care au un risc ce trebuie evaluat. Iată motivul pentru care cei care intenționează să călătorească cu acest mijloc de transport ar trebui să consulte în prealabil un medic, dacă au orice dubiu privind riscul medical de călătorie.
De asemenea, o serie de riscuri ce nu trebuie ignorate apar și în cazul pasionaților de alpinism. Astfel, cei care urcă la altitudine mare, mai ales cei cu hipertensiune arterială pulmonară (HAP), ar trebui să fie pregătiți pentru a preveni, recunoaște și trata cele trei forme principale de boală de altitudine acută: boala acută de munte, edemul cerebral și edemul pulmonar. Cei prezenți la conferința „Medicina respiratorie la altitudine” au avut surpriza de a afla despre satisfacțiile dar și riscurile alpinismului chiar de la doi…alpiniști prezenți la eveniment!
Aceasta au fost de altfel subiectele principale ale evenimentului desfășurat la Iași în perioada 26 – 28 octombrie 2018 sub egida UMF Iași, INSPIR, Colegiul Medicilor Iași și Societatea Română de Pneumologie. Președintele conferinței, prof dr. Traian Mihăescu, medic specialist pneumoftziologie, explică de unde a venit ideea temei atât de originale – medicina respiratorie la altitudine – a conferinței: „Tematica din acest an a fost generată de câteva întâlniri cu rezidenții de pneumologie și de medicină internă care vin la noi în clinică și în urma discuției privind un mic incident petrecut în zbor și la care am participat – la o sincopă – despre care am întrebat cum se tratează. De asemenea, am constatat că nu știm, nu cunoaștem, necesitatea de a fi bun samaritean – adică dacă ești în avion ca medic ești dator să dai un ajutor.”
Timp de trei zile, sute de participanți au luat parte la acest eveniment caracterizat prin multidisciplinaritatea medicală a prezentărilor, aflând astfel despre modalităţile în care persoanele cu diverse afecţiuni medicale pot suporta fără probleme o călătorie cu avionul sau o ascensiune montană la mare altitudine.

Bogdan Guță

Alte articole

TOP

revista politici de sănătate

Abonează-te la newsletter

:
: